Concursul Eurovision, oglinda prieteniilor și rivalităților europene
AFP a analizat cele aproximativ 108.000 de puncte acordate țărilor finaliste în cele 67 de ediții ale concursului, între 1957 și 2024.

Articol de Matei Pavel, Publicat: 15 Mai 2025, 16:11 • Actualizat: 15 Mai 2025, 16:20
La Eurovision, o melodie reușită nu garantează întotdeauna punctajul maxim, deoarece unii votanți preferă să susțină țările apropiate. Uneori, acest lucru se întâmplă fără reciprocitate, comentează France Presse.
AFP a analizat cele aproximativ 108.000 de puncte acordate țărilor finaliste în cele 67 de ediții ale concursului, între 1957 și 2024.
Voturi pe blocuri
Aproape un sfert din punctele acordate la Eurovision au fost oferite unei țări vecine.
În nordul Europei, Suedia este țara care a primit cele mai multe puncte din partea Norvegiei, Finlandei, Danemarcei și Islandei de-a lungul timpului. Împreună, aceste patru țări au oferit peste o cincime din totalul punctelor primite de Suedia de la prima sa participare, în 1958.
„Voturile între blocuri sunt evidente în anumite regiuni”, confirmă pentru AFP Dean Vuletic, autorul cărții "Postwar Europe and the Eurovision Song Contest" (2019). Mai mult decât apropierea geografică, contează apropierea culturală – o limbă comună, o cultură similară sau chiar o industrie muzicală comună.
Printre celelalte blocuri majore se numără fostele țări sovietice și cele din fosta Iugoslavie: aproape toate au oferit cele mai multe puncte către foști colegi din bloc.
Unele țări funcționează în perechi: supra-votul dintre Republica Cipru (stat elenofon – Republica Turcă a Ciprului de Nord, autoproclamată, nu participă) și Grecia este unul dintre cele „mai evidente în fiecare an”, afirmă Nicholas Charron, profesor de științe politice la Universitatea din Göteborg (Suedia).
Între 1975 și 2015, se puteau acorda până la 12 puncte unei alte țări. În timp ce Cipru și Grecia au primit, în medie, 1,9 și, respectiv, 2,3 puncte per ediție din partea altor țări, ele și-au acordat între ele, în medie, 10 și 11 puncte per ediție.
Din 2016, de când votul publicului este separat de cel al juriului – permițând acordarea a până la 24 de puncte unui singur participant – Grecia oferă anual Ciprului, în medie, cu 18,4 puncte mai mult decât insula primește din partea celorlalte țări. Cipru îi întoarce favorul, oferindu-i Greciei cu 19,2 puncte mai mult.
La polul opus, unele state se remarcă prin lipsa punctelor reciproce. Azerbaidjanul și Armenia, implicate în două conflicte armate în Nagorno-Karabah, nu și-au acordat decât un singur punct de-a lungul istoriei concursului – în 2009, din partea Armeniei.
„Te iubesc, dar nu și tu pe mine”
Pe lângă aceste „efecte simetrice”, există și efecte „asimetrice” – o formă de „je t’aime, moi non plus”, observă Farid Toubal, profesor la Universitatea Paris-Dauphine. „Când o țară supra-votează sistematic o altă țară, fără reciprocitate, cauza este de obicei diaspora”, adaugă Dean Vuletic.
Unul dintre cele mai citate exemple: voturile Germaniei pentru Turcia. Între 1975 și 1995, Germania a acordat în medie 1,4 puncte Turciei per ediție. După introducerea televotului, care a permis implicarea diasporei turce, Germania a acordat, între 1997 și 2012, în medie 9,8 puncte pe ediție. În schimb, Turcia a oferit Germaniei doar 2,3 puncte.
Fenomenul se observă și în relația Franței cu Portugalia. Juriile franceze acordau, în medie, 3,3 puncte Portugaliei, dar media a urcat la 9 puncte după introducerea votului publicului. În schimb, Portugalia a acordat Franței doar 1,7 puncte în medie în edițiile cu televot.
Israelul este țara căreia Franța i-a acordat cele mai multe puncte în total, de la începutul concursului. „Se explică prin faptul că Franța are cea mai mare comunitate evreiască din Europa”, explică Florent Parmentier, specialist în afaceri europene.
„Minorități motivate”, subliniază acesta, reușesc să influențeze votul în țări precum Franța sau Germania, în timp ce restul populației este mai puțin implicat.
Vot istoric pentru Ucraina în 2022
Dincolo de proximitățile culturale, relativ constante, „există factori extrem de volatili de la o ediție la alta”, punctează Farid Toubal.
Un astfel de caz: invazia Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. A doua zi, Rusia a fost exclusă din concurs. Două luni și jumătate mai târziu, Ucraina câștiga trofeul, sprijinită masiv de votul publicului.
Din cele 39 de țări votante, grupul ucrainean Kalush Orchestra a fost plasat pe primul loc de doar cinci jurii naționale, dar a câștigat 28 de voturi populare. Cu 439 de puncte din 468 posibile, Ucraina a obținut cel mai mare scor din istoria televotului.
Citește și: Obiecte de colecție cu autograf, expuse la Galeriile Artmark cu ocazia Nopții Muzeelor