Reprezentanții Consiliului Superior de Medicină Legală afirmă că nu li s-a solicitat un punct de vedere referitor la ordonanța privind testarea șoferilor și anunță că nu sunt de acord cu un număr de prevederi din aceasta.

În acest context, reprezentanți CSML susțin că anumite prevederi din OUG aduc atingere prestigiului instituţiei medico-legale, al sistemului de probaţiune judiciară, dar şi unor drepturi fundamentale, constituţionale.

CSML spune că medicii din majoritatea specialtăților medicale nu dețin competența decesară pentru a evalua capacitățile psihologice de a conduce autovehicule, adăugând că acest atribut este al psihologilor sau psihiatrilor care pot evalua capacitatea psihică a unei persoane.

„Alineatul 1 prevede obligativitatea conducătorilor autovehiculelor de a se supune testării în vederea consumului de substanţe psihoactive ori a concentraţiei de alcool în aerul expirat, la solicitarea poliţistului rutier. Alineatul 2 prevede situaţiile în care poliţistul rutier este obligat să solicite conducătorilor autovehiculelor testarea; cu toate acestea, din analiza textului legislativ reiese faptul că poliţistul poate solicita testarea şi în alte situaţii, doar că acestea nu sunt obligatorii. Această posibilitate poate duce la abuzuri, nefiind stabilite explicit situaţiile în care poliţistul poate (fără a fi obligat) să solicite testarea”, susţine CSML într-un comunicat de presă.

„Pot da reacţii pozitive în situaţii în care nu a existat efectiv un consum de substanţe psihoactive”

Totodată, susţine CSML, realizarea testărilor de toxicologie în afara sistemului medico-legal, în vederea stabilirii prezenţei substanţelor psihoactive la conducătorii auto este „improprie” probaţiunii judiciare.

„Determinările calitative, în condiţiile în care testele au valori cut-off extrem de mici, pot identifica substanţe aflate în cantităţi infinitezimale, care nu sunt utile pentru evidenţierea stării de influenţă şi (nu rareori) pot da reacţii pozitive în situaţii în care nu a existat efectiv un consum de substanţe psihoactive.

Trebuie menţionat că, datorită sensibilităţii extrem de mari a probelor analitice actuale, pot fi detectate substanţe psihoactive la niveluri mult sub cele care pot duce la efecte clinice, putând fi detectate inclusiv substanţe care apar în corp prin mecanism pasiv (de exemplu, inhalarea de fum de marijuana de la o altă persoană, care consumă substanţa respectivă poate pozitiva un test rapid sau un test pe sânge pentru cannabis/metaboliţi). Unele substanţe psihoactive pot fi prezente în cantităţi extrem de mici în alimente, aici exemplul clasic fiind macul, care conţine cantităţi infinitezimale de opiacee, fără niciun efect clinic, dar care pot duce la pozitivarea testelor toxicologice”, argumentează reprezentanţii CSML.

De asemenea, afirmă aceştia, multe medicamente uzuale conţin substanţe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentraţii apte de a duce la o afectare a capacităţii de conducere autovehicule.

„De exemplu, codeina, utilizată ca antitusiv în cantităţi reduse, va da reacţii pozitive la opiacee. Cantitatea utilizată ca antitusiv nu are efecte asupra capacităţii de a conduce autovehicule”, explică medicii.

Proiectul nu ia în considerare recomandările forurilor mondiale de toxicologie

CSML susţine că propunerea legislativă nu se bazează pe niciun fel de analiză de impact financiar pe termen lung şi că proiectul nu ia în considerare recomandările forurilor mondiale de toxicologie, care vizează crearea de centre unitare, regionale ideal, cele care asigură metoda, reproductibilitate şi calitate, dar şi flux continuu de analiză şi implicit şi costuri mai limitate.

Starea de influenţă trebuie stabilită pe baza unei examinări medico-legale, care să ia în considerare statutul clinic al persoanei la momentul opririi în trafic (sau cât mai aproape de acest moment) şi valorile efective identificate la examenul toxicologic, mai precizează CSML.

„În absenţa unei confirmări, în sânge, a prezenţei unei substanţe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influenţa acestora, iar carnetul nu ar trebui retras decât, eventual, pe o perioadă limitată (12-24 ore), o reevaluare trebuind să fie făcută apoi după. La momentul actual, nu există la nivel naţional alte laboratoare de determinare medico-legală a substanţelor psihotrope, ca urmare, nu se poate vorbi anticipativ de o posibilă apariţie a acestora. Ca urmare, nu se poate accepta alocarea răspunderii unor astfel de analize pe baza unor viitoare (necunoscute încă) criterii de acreditare şi de asemenea este imposibil de a anticipa un preţ al acestor prestaţii”, se mai arată în comunicat, citat de Agerpres.

Citește și: Vânzarea unor droguri la festivaluri de muzică din România, oprită de DIICOT