Peste o treime din populația lumii, 34%, a fost expusă în anul 2026 la niveluri extrem de ridicate de poluare cu ozon, în contextul valurilor de căldură și incendiilor forestiere, combinate cu emisiile generate de activitatea umană, arată un raport al serviciului european Copernicus.

Cea mai afectată a fost Asia, cu 53% din populaţie expusă la niveluri „extrem de ridicate” în primele opt luni ale anului 2026, după cum arată analiza realizată de Serviciul de Monitorizare a Atmosferei Copernicus (CAMS) al Uniunii Europene, publicată miercuri.

În America de Nord, două treimi din populaţie au fost expuse la o calitate a aerului „slabă” sau „foarte slabă”, în comparație cu 45% în Europa, potrivit Copernicus, care s-a bazat pe observaţii satelitare realizate la sol, combinate cu modelarea atmosferică.

La nivel mondial, pe lângă cele 34 de procente din populaţie expuse la o calitate a aerului „extrem de slabă”, 17% au respirat un aer de o calitate „foarte slabă”, potrivit Agerpres.

În total, doar 5% din populaţia mondială a fost expusă la niveluri de ozon „bune” şi 15% la condiţii „acceptabile”, potrivit raportului, ceea ce scoate în evidenţă legătura strânsă dintre schimbările climatice şi poluarea aerului.

Cum se formează ozonul

Ozonul este un poluant secundar, care apare ca urmare a reacţiilor chimice din atmosferă. Acesta se formează mai ales plecând de la oxizii de azot (NOx), emişi în special de traficul rutier şi maritim, de industrie şi de incendii, precum şi de la compuşii organici volatili (COV), proveniţi în special din activităţile industriale şi din procesul de ardere. Sub acţiunea razelor UV ale soarelui, aceste gaze reacţionează chimic formându-se ozonul.

Nivelurile ridicate de ozon observate în acest an au fost alimentate parţial de valurile de căldură record şi de incendiile forestiere care au devastat Europa şi America de Nord, răspândindu-se mult dincolo de regiunile lor de origine şi subliniind astfel modul în care schimbările climatice pot agrava poluarea atmosferică.

Ozonul poate pătrunde adânc în sistemul respirator, provocând tuse, senzaţie de arsură la nivelul ochilor sau dificultăţi de respiraţie şi poate agrava crizele de astm sau simptomele persoanelor care suferă de afecţiuni respiratorii.

Poluarea aerului reprezintă „unul dintre cele mai importante riscuri de mediu pentru sănătatea umană”, a subliniat Ian Marnane de la Agenţia Europeană de Mediu (AEM) în cadrul unei conferinţe de presă, precizând că, în Europa, aceasta provoacă aproximativ 180.000 de decese premature în fiecare an, dintre care 60.000 sunt cauzate de ozon.

Acest fenomen este cu atât mai serios cu cât „poluarea aerului nu se opreşte la graniţe - ea poate parcurge mii de kilometri, poate travesa continente şi oceane şi poate afecta calitatea aerului la mare distanţă de sursă”, a subliniat directoarea CAMS, Laurence Rouil.

„În pofida îmbunătăţirilor semnificative observate în ultimele decenii în ceea ce priveşte unii dintre cei mai nocivi poluanţi”, în special în Europa, datorită directivei privind calitatea aerului înconjurător, ozonul rămâne „o provocare globală deosebit de complexă” şi reprezintă „un risc major pentru mediu, care afectează sănătatea umană şi ecosistemele”, a subliniat Copernicus într-un comunicat.

Citește și: Anul 2027 ar putea deveni cel mai cald din istorie, din cauza fenomenului El Nino