Kim Jong Un a dat ordin să fie produse masiv drone explozive, după cum a transmis vineri, 15 noiembrie, media de stat de la Phenian. Liderul nord-coreean a asistat joi la un test de performanță al acestui tip de aparat într-o uzină.

„El a subliniat necesitatea de a se construi un sistem de producţie în serie cât mai curând posibil şi de a se trece la producţia în masă de drone explozive”, a relatat agenția de presă nord-coreeană KCNA.

Dronele purtătoare de explozibili sunt concepute să se prăbuşească în mod deliberat asupra ţintelor inamice, acţionând ca nişte rachete ghidate, potrivit Agerpres.

Dronele explozive ar putea fi rezultatul apropierii de Rusia

Experţii au spus că aceste drone ar putea fi rezultatul consolidării alianţei dintre Coreea de Nord și Rusia. Moscova şi Phenianul, aliaţi în timpul Războiului Rece, s-au apropiat considerabil de la declanşarea invaziei Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022.

Rusia a semnat un tratat de apărare reciprocă cu Coreea de Nord în cadrul unei rare vizite a preşedintelui rus Vladimir Putin la Phenian în iunie, ce prevede „un ajutor militar imediat” reciproc în cazul în care una din cele două ţări ar fi atacată.

În cursul testului de joi, dronele au atins „cu precizie” ţintele după ce au urmat traiectorii prestabilite, conform KCNA.

„Dronele de atac sinucigaşe utilizate la diferite distanţe de lovire au misiunea de a ataca cu precizie toate ţintele de la sol şi de pe mare”, a indicat agenţia nord-coreeană de presă.

Kim Jong Un a declarat că dronele sunt un „element uşor de utilizat” datorită costului lor de producţie relativ scăzut şi a unei game vaste de aplicare, conform KCNA.

Coreea de Nord, a declarat Kim, a „acordat recent importanţă” dezvoltării aparatelor militare fără pilot şi integrării lor în strategia militară globală a ţării.

Experţii au apreciat că aceste drone, ale căror imagini au fost publicate de media de stat în august, seamănă cu Lancet-3 de fabricaţie rusă, precum şi cu drona explozivă Harop, de fabricaţie israeliană, şi cu Hero-30, de asemenea israeliană.

Conform specialiştilor, Coreea de Nord ar fi putut cumpăra aceste tehnologii de la Rusia care, la rândul ei, probabil le-a obţinut din Iran, Teheranul însuşi fiind suspectat că ar fi avut acces la ele prin piratare sau furt din Israel.

Acest anunţ intervine într-o perioadă de tensiuni între Coreea de Sud şi Coreea de Nord, Phenianul procedând recent la un tir cu o nouă rachetă balistică intercontinentală pe bază de combustibil solid, prezentată de regimul nord-coreean drept cel mai avansat arsenal al său.

În anul 2022, Coreea de Nord a trimis drone către Coreea de Sud, dintre care cinci au reuşit să treacă frontiera, ceea ce a determinat armata sud-coreeană să efectueze un tir de avertisment şi să ridice de la sol avioane de luptă. Acestea din urmă nu au reuşit să doboare nici măcar o singură dronă, remarcă AFP.

Citește și: Antony Blinken: Implicarea Coreei de Nord în Ucraina „necesită un răspuns ferm”