Armata Coreei de Nord a detonat marți, 15 octombrie, segmente din granița către Coreea de Sud. Seulul a precizat că au fost distruse secțiuni de drumuri ce au fost folosite cândva pentru comerțul transfrontalier.

„Coreea de Nord a aruncat în aer părţi din drumurile Gyeongui şi Donghae la nord de linia de demarcaţie militară”, a precizat Statul Major Interarme al Coreei de Sud, folosind denumirea oficială a graniţei intercoreene.

Drept răspuns, forţele sud-coreene au tras focuri de armă pe propriul teritoriu, a adăugat instituţia, fără a oferi detalii, potrivit Agerpres.

Detonările au avut loc după ce armata Coreei de Nord a anunțat, pe 9 octombrie, că va tăia „definitiv” drumurile şi căile ferate, cu o mare încărcătură simbolică, ce leagă cele două ţări şi că va construi „structuri defensive puternice” de-a lungul graniţei.

Granița dintre cele două țări, deja închisă

În practică, granița dintre cele două Corei este deja complet închisă. De la sfârşitul războiului în anul 1953, cele două drumuri intercoreene şi cele două linii de cale ferată au fost redeschise doar în perioade scurte de destindere.

În iunie 2020, Coreea de Nord a dinamitat deja un birou de legătură intercoreean deschis în anul 2018, când relaţiile dintre Seul şi Phenian treceau printr-una dintre aceste destinderi scurte, la Kaesong, la câţiva kilometri nord de graniţă.

Distrugerea acestor drumuri nefolosite este o nouă ilustrare a politicii de înăsprire a liderului nord-coreean Kim Jong Un faţă de Coreea de Sud, pe care a numit-o „principalul inamic” al ţării sale.

De asemenea, în ianuarie 2024, Kim Jong Un a dat ordin să fie dizolvate toate instituţiile responsabile de relaţiile cu Seulul şi cu proiectele referitoare la reunificarea Coreei. El a ameninţat că va intra în război pentru orice încălcare a teritoriului său „chiar şi cu 0,001 milimetri”.

Relaţiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat considerabil de când preşedintele conservator Yoon Suk Yeol a venit la putere la Seul în anul 2022, el fiind un susţinător al unei politici ferme faţă de Nord şi al unei consolidări a alianţei militare cu Statele Unite şi Japonia.

Cei trei aliaţi desfăşoară în mod regulat exerciţii militare comune pe care Phenianul le vede ca fiind repetiţii generale pentru o invadare a Nordului. Potrivit presei de stat nord-coreene, Kim Jong Un a prezidat luni o reuniune a înalţilor oficiali militari ai ţării şi a definit liniile unei „acţiuni militare imediate”.

Întâlnirea a avut loc în contextul în care regimul nord-coreean s-a plâns de mai multe survoluri cu drone care au aruncat pliante de propagandă pline de „zvonuri incendiare şi prostii” asupra capitalei Phenian şi a acuzat Seulul că este responsabil de aceste acţiuni.

Phenianul a avertizat duminică, 13 octombrie, că un nou survol cu o astfel de dronă va fi considerat o „declaraţie de război”. Ministrul sud-coreean al Apărării, Kim Yong-hyun, a negat orice implicare, înainte de o clarificare din partea Statului Major Interarme al Coreei de Sud.

Începând din luna mai, Coreea de Nord a trimis mii de baloane încărcate cu gunoi în Sud, determinând Seulul să-şi reia transmisiunile de propagandă prin difuzoare de-a lungul graniţei şi să suspende un acord încheiat în 2018 pentru a preveni ciocnirile militare.

Citește și: Kim Jong Un vrea dezvoltarea arsenalului nuclear al Coreei de Nord