Romano-catolicii, lutheranii şi calviniştii sărbătoresc, duminică, Sfintele Paşti.

În duminica Învierii Mântuitorului, Papa Francisc va celebra slujba de la Vatican.

Suveranul Pontif va rosti, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj de Paşte şi binecuvântarea “Urbi et orbi”, relatează Radio România Reșița.

Cea mai cunoscută tradiţie catolică de Paşti de la noi din ţară este stropitul, un obicei care provine din Germania.

La începuturi, stropitul se facea cu apă, care simboliza purificarea. Întrucât apa provine din fântâni, a apărut şi împodobitul cu ouă a fântânilor din satele populate de catolici.

Stropitul este practicat de popoarele cu origine germanică şi în amintirea zeiţei fertilităţii şi a primăverii, Ostera.

Printre alte obiceiuri de Paşti la catolici se numără dăruirea şi ciocnitul ouălor, tradiţii similare cu cele ale ortodocşilor.

Calendare diferite stabilesc data Paștelui

Data prăznuirii Paştelui este, spre deosebirea de cea a Naşterii Domnului, variabilă, în funcţie de prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

Catolicii stabilesc prima luna plină de după echinocţiu folosind o serie de calcule şi tabele ecleziastice, pe când ortodocşii iau ca reper luna plină astronomică.

Anul acesta, Paştele catolic are loc cu mai bine de o lună înainte de cel ortodox, care va fi celebrat pe 5 mai.

Paştele catolic şi ortodox este, de obicei, sărbătorit în momente diferite, pentru că cele două mari Biserici calculează data Învierii lui Isus după două calendare diferite.

În anul 1582, Biserica romano-catolică a trecut la calendarul gregorian, în timp ce Biserica ortodoxă a păstrat calendarul iulian. Diferenţa între Paştele catolic şi cel ortodox poate varia de la o săptămână și până la cinci săptămâni.

La fiecare 7 ani, creștinii celebrează Învierea în acelaşi timp, așa cum se va întâmpla în 2025.

Citește și: Vânătoarea de ouă, cel mai așteptat moment pascal la Basilica Papală Maria Radna