Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat, marți, 6 octombrie, că a reprezentat România la Reuniunea Informală a miniştrilor Energiei, în Dublin, săptămâna trecută, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă şi de o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate.

„Încă avem Reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă închise şi nu avem o perspectivă clară de redeschidere. Cel puţin pe următoarele zece zile prognoza arată foarte îngrijorător, ceea ce prelungeşte o situaţie care, cu fiecare zi care rămâne în felul acesta, înseamnă un risc de a creşte preţul la electricitate în lunile următoare şi care, evident, se adaugă în situaţii generale din Europa, ce arată preţul foarte ridicat la gaze.

Săptămâna trecută când am fost la Reuniunea Informală a miniştrilor Energiei, am reprezentat România la Dublin, iar chestiunea discutată acolo a fost că trebuie să ne pregătim de o iarnă şi de o primăvară 2027 cu preţuri foarte mari la electricitate.

Nu avem încă direcţia definitivă, dar, evident, unele lucruri le putem deja spune foarte clar. În primul rând, sistemul energetic din România s-a dovedit mai rezilient decât poate se aşteptau foarte mulţi”, a spus Cristian Buşoi, potrivit Agerpres.

„Peste 800 milioane de euro care au fost absorbiţi de sistemul energetic”

De asemenea, secretarul de stat în Ministerul Energiei a spus că întreaga discuţie este „cum depăşim această criză şi cum reuşim să generăm preţuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi şi marii furnizori”.

„Am finalizat cu succes PNRR-ul. Vorbim de peste 800 milioane de euro care au fost absorbiţi de sistemul energetic. Nu e o sumă mare dacă vorbim de peste zece miliarde, cât a însemnat tot PNRR-ul, dar este o sumă semnificativă care a cofinanţat capacităţi de producţie din surse regenerabile, capacităţi de stocare în baterii, două CET-uri - la Arad şi Constanţa - care aduc un aport de electricitate, dar rezolvă şi termoficarea în aceste două importante municipii, patru capacităţi de producţie de hidrogen. (...)

Suntem pe finalul implementării Fondului de Modernizare ca şi timing, să spunem, 2020-2030. Suntem în 2026, iar dintre cele 12 miliarde, avem în jur de 10 miliarde deja angajate în diverse proiecte (...) În opinia mea, ar trebui să fie focus şi pentru următorul cadru financiar multianual, viitorul Politicii de Coeziune şi ceea ce România va putea să investească în energie dintre cele 60 sau poate 65 de miliarde din perioada 2028-2034.

Digitalizarea, soluţiile cyber, continuarea proiectelor de tip CfD (Contracte pentru Diferenţă, n.r.) pentru energiile regenerabile vor fi alte direcţii de acţiune”, a susţinut Cristian Buşoi.

Decidenţi din domeniul energiei vor dezbate, marţi, pe marginea unor subiecte precum investiţii, oportunităţi şi competitivitate, în cadrul unei conferinţe de specialitate, organizată de publicaţia InvesTenergy, sub patronajul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

Citește și: Centrala nucleară de la Cernavodă își oprește complet producția: România va apela inclusiv la importuri