Demografia României se confruntă cu o dublă provocare.

Depopularea este accentuată scăderea natalității.

La momentul actual, aproape 5,7 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, potrivit World Migration Report 2024 al ONU, iar diaspora reprezintă aproape un sfert din populația României.

Fenomenul migrației nu este doar o realitate statistică, ci a modelat societatea românească în ultimele decenii.

Trei valuri de migrație

Istoric, România a traversat trei mari valuri de migrație. Primul, cel politic, a avut loc în anii 1970-1980. A urmat migrația economică a anilor ’90, iar cel de-al treilea val, început după 2000, a fost facilitat de libertatea de mișcare în Uniunea Europeană.

„Deschiderea frontierelor europene a însemnat un aflux masiv de români care au ales să trăiască în Europa. La începutul anilor ’90, discrepanța între nivelul economic al României și al țărilor de destinație era foarte mare. A fost visul libertății și al prosperității, într-o perioadă de tranziție de la comunism la capitalism”, a explicat Cristian David, fondator și președinte al Institutului de Politici pentru Migrație, pentru Radio România Actualități.

În timp ce natalitatea din România este în scădere, comunitățile de români din afara granițelor au o rată a nașterilor mult mai mare.

„România se depopulează prin plecarea masivă, dar nu are nici resursa internă de a se regenera. Țări precum Italia se bucură de un aport de populație, inclusiv din partea celor născuți acolo, o tânără generație care se va educa și va trăi în Italia, probabil fără să se mai întoarcă”, a subliniat Cristian David în emisiunea "Serviciul de noapte" cu Maria Țoghină.

Institutul pe care îl conduce își propune să abordeze migrația dintr-o perspectivă științifică, bazată pe date și cercetare, pentru a identifica soluții ce pot fi transformate în politici publice.

„Exodul creierelor”, o provocare regională

Un alt fenomen care afectează România este emigrarea specialiștilor formați în țară.

„România se află pe primele locuri între statele care au exportat gratis specialiști cu înaltă pregătire, formați în sistemul nostru de educație. Totuși, fenomenul este unul regional, legat de decalajele economice și de investițiile în cercetare și inovare. Țările care investesc masiv atrag ca un magnet talente din întreaga lume”, explică Cristian David.

Pentru a diminua acest exod, România are nevoie de investiții serioase în cercetare, tehnologii avansate și salarizare competitivă. „Decizia strategică este de a investi în zona asta pentru a-ți asigura existența în noua eră a tehnologiei. E vorba de nevoia esențială a României pentru propria dezvoltare”, adaugă el.

Solu'ii pentru atragerea românilor din diaspora

Reîntoarcerea românilor din străinătate depinde nu doar de decizii personale, ci și de condițiile din țară – locuri de muncă, infrastructură, educație, sănătate și justiție.

Institutul de Politici pentru Migrație propune sprijinirea antreprenoriatului pentru românii din diaspora care vor să deschidă afaceri în țară, programe locale de integrare în mediul rural, prin implicarea autorităților locale și măsuri pentru stoparea plecării tinerilor, prin oportunități reale de dezvoltare în România.

„Am vrea să creăm o categorie de antreprenori din diaspora care să valorifice experiența acumulată și să o împărtășească. Cei care s-au realizat în Italia pot deveni angajatori de succes în România”, susține Cristian David.

Institutul va lansa, în primăvara viitoare, un proiect de dezbatere națională dedicată autorităților locale, pentru a discuta soluții concrete de atragere a românilor acasă. Printre propuneri se numără oferirea de terenuri pentru construirea de locuințe și sprijin pentru integrare.

„România are un potențial formidabil în mediul rural, care suferă de o depopulare masivă. Satul românesc are personalitate, istorie și are nevoie de viață”, a concluzionat Cristian David.