Criza din Ceuta: 22 de lideri ai UE se coalizează împotriva premierului spaniol din cauza politicilor sale de control al migrației
Pe listă figurează și România, potrivit publicației publicației Politico.
Articol de Andrei Enache, Publicat: 01 August 2026, 19:04 • Actualizat: 01 August 2026, 20:58
22 de lideri de țări din cadrul Uniunii Europene, între care cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, au criticat sâmbătă politicile premierului spaniol de control al migrației.
În opinia lor, acestea să submineze securitatea frontierelor blocului comunitar, notează Politico.
Tot mai izolat, Pedro Sánchez a răspuns că partenerii săi europeni reacționează într-un mod „egoist” și „ilegal” la afluxul brusc de aproximativ 50.000 de migranți fără autorizație din Maroc în exclava spaniolă Ceuta, din nordul Africii.
Deși aproape toți migranții s-au întors între timp în Maroc și niciunul nu a ajuns pe teritoriul continental al Uniunii Europene, cei 22 de lideri și-au exprimat „serioasa îngrijorare” față de amenințarea la adresa frontierei UE. Aceștia au indicat decizia lui Pedro Sánchez de a acorda statut legal unui număr de până la 1,2 milioane de migranți fără documente drept un „factor de atracție” care ar fi alimentat criza.
Într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintelui Consiliului European, António Costa, și premierului irlandez Micheál Martin, cei 22 de lideri au făcut trimitere directă la necesitatea cooperării la nivelul UE în privința unor politici precum programul Madridului de regularizare a migranților.
„Avem datoria de a descuraja în mod eficient și de a combate fără încetare migrația ilegală, prin coordonarea acțiunilor noastre, consolidarea frontierelor externe și analizarea tuturor politicilor care pot servi drept factori de atracție, precum regularizarea unui număr foarte mare de migranți aflați în situație neregulamentară”, au scris liderii.

Madridul a respins ideea că programul de regularizare ar fi declanșat criza din Ceuta și a subliniat că niciuna dintre persoanele care au intrat ilegal în exclavă nu ar fi eligibilă pentru această măsură.
„Acest proces se bazează pe condiții foarte precise, precum dovada reședinței în Spania înainte de 1 ianuarie 2026 și existența unei șederi de cinci luni consecutive în Spania la momentul depunerii cererii”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului spaniol de Externe. În plus, termenul pentru depunerea cererilor în cadrul programului, lansat în aprilie, a expirat în iunie.
Explicațiile nu par însă să îi fi convins pe liderii europeni care au semnat scrisoarea adresată lui Costa, von der Leyen și Martin.
„Nu putem permite ca trecerile necontrolate în masă, instrumentalizarea migrației sau alte amenințări hibride să creeze impresia că intrarea ilegală în Uniunea Europeană este posibilă. Că intrarea ilegală a unui migrant se poate transforma într-o ședere legală”, au continuat aceștia.
Ca semn al presiunii tot mai mari asupra spațiului Schengen și al caracterului exploziv pe care migrația îl are ca temă politică la nivel european, semnatarii scrisorii au declarat că sunt pregătiți să consolideze sau să reintroducă „controale temporare la frontiere” în interiorul blocului comunitar.
Pe lângă Merz și Meloni, scrisoarea a fost semnată de liderii Austriei, Belgiei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Greciei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Țărilor de Jos, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei și Suediei.
Aceștia au cerut organizarea unei videoconferințe a miniștrilor de interne pentru stabilirea următorilor pași. Irlanda a anunțat că va convoca marți o reuniune a Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE.
Roma și Copenhaga au avut inițiativa redactării scrisorii.
Sánchez își acuză omologii de egoism
În propria scrisoare adresată Ursulei von der Leyen, lui António Costa și lui Micheál Martin, Pedro Sánchez i-a criticat pe omologii săi europeni care „au ales să atace Spania și să ceară excluderea temporară a acesteia din spațiul Schengen”.
Giorgia Meloni a fost prima care a propus, joi, suspendarea Spaniei din zona formată din 29 de state, în care controalele la frontierele interne au fost în mare parte eliminate. Italia a impus vineri restricții privind libera circulație dinspre Spania către porturile și aeroporturile italiene. Franța a intensificat, de asemenea, controalele la frontiera cu Spania din cauza creșterii migrației în Ceuta.
În scrisoarea consultată de Politico, premierul socialist al Spaniei a susținut că solicitările de excludere a țării sale din spațiul Schengen sunt „nu doar contrare dreptului european, dreptului umanitar și principiilor solidarității care ne unesc”, ci și „intereselor pe termen lung ale Europei și celui mai elementar bun-simț”.
Sánchez s-a apărat în fața acuzațiilor potrivit cărora Spania nu ar proteja frontierele externe ale UE și a invocat date care arată că țara sa a înregistrat, între 2021 și 2026, de două ori mai puține intrări ilegale decât Italia.
El a subliniat, de asemenea, că nu este pentru prima dată când migranții sunt folosiți ca instrument împotriva statelor membre ale blocului comunitar și a amintit tentativa Belarusului din 2021 de a provoca haos în UE prin facilitarea trecerii migranților în Polonia și în mai multe state baltice.
Premierul spaniol a adăugat că statele membre ale UE care au susținut propunerea de suspendare au fost „mânate de prejudecăți, știri false, ignoranță sau interes politic”.
„În actualul context internațional, Uniunea Europeană nu își poate permite acest tip de reacție egoistă, polarizantă și ilegală”, a scris Sánchez.
Scrisoarea formulată în termeni duri evidențiază tensiunile tot mai mari dintre premierul spaniol și numeroșii lideri ai UE care și-au exprimat sprijinul pentru excluderea temporară a Spaniei din spațiul Schengen.
Printre cei care cer măsuri se numără politicieni de dreapta, precum ministrul finlandez de Interne, Mari Rantanen, membră a Partidului Finlandezilor, dar și premierul danez Mette Frederiksen, al cărei partid social-democrat face parte din Partidul Socialiștilor Europeni, de centru-stânga.
Citește și: Ambasadele SUA din mai multe țări ale Orientului Mijlociu i-au îndemnat pe americani să părăsească zona













