Președinte croat în exercițiu, Zoran Milanovic a fost foarte aproape de a câștiga alegerile prezidențiale de duminică din primul tur, obținând aproape 49% din voturi.

Totuși, el va trebui să se confrunte, peste două săptămâni, cu candidatul conservatorilor aflați la guvernare, Dragan Primorac.

Inițial, un sondaj realizat la ieșirea de la urne l-a dat câștigător pe actualul șef al statului din primul tur, atribuindu-i 51,5% din voturi.

Cu toate acestea, câteva ore mai târziu, rezultatele aproape definitive publicate de Comisia Electorală de la Zagreb au infirmat acest lucru, deși scorul său ridicat rămâne o surpriză.

Sprijinit de Partidul Social-Democrat (SDP), Zoran Milanovic a obținut 49,1% din voturi, față de 19,35% pentru rivalul său. Ultimul sondaj de opinie, realizat vineri, îi atribuia 37% din intențiile de vot în primul tur.

Conform primelor comentarii, acest rezultat reprezintă un eșec major pentru Uniunea Democratică Croată (HDZ), partidul premierului Andrej Plenkovic, un adversar aprig al lui Zoran Milanovic.

„Astăzi a fost prima manșă (...) Să nu fim triumfaliști, să fim realiști (...) dar sunt convins că ne îndreptăm spre victorie”, a declarat Milanovic, în vârstă de 58 de ani, în fața câtorva sute de susținători.

„Mă voi lupta pentru o Croație cu poziții clare, preocupată de propriile interese”, a adăugat el.

Rivalul său, Dragan Primorac, a adoptat un ton optimist, minimalizând diferența de 30 de puncte procentuale.

„La prima vedere, această diferență este mare (...) dar reprezintă o provocare pentru mine (...) Patria noastră nu mai poate suporta diviziunile interne și marginalizarea pe scena internațională”, a spus Primorac în fața susținătorilor săi.

„Est sau Occident”

Potrivit lui, viitorul Croației, țară din Balcani cu 3,8 milioane de locuitori, membră a Uniunii Europene și NATO, depinde de aceste alegeri.

„Judecați bine cine îndreaptă patria noastră spre Est și cine o conduce spre Occident”, a declarat el.

Medicul în vârstă de 59 de ani și fost ministru al Științei și Educației (2003-2009) a făcut campanie prezentându-se drept un „unificator”, promovând valorile familiale și patriotismul.

Dată fiind organizarea între Crăciun și Anul Nou, participarea la vot a fost semnificativ mai redusă decât la alegerile legislative din aprilie, fiind de 46%, comparativ cu 62% atunci. La primul tur al prezidențialelor din 2019, peste 51% dintre alegători au votat.

În Croația, președintele este șeful armatei și reprezintă țara pe scena internațională. Deși are puține puteri, este văzut de cetățeni ca un garant al echilibrului între puteri.

„Președintele actual este ultima barieră care împiedică HDZ să controleze toate pârghiile puterii”, a declarat Nenad Horvat, un alegător din Zagreb.

Alegerile au loc pe fondul unei inflații ridicate, al unei corupții generalizate și al lipsei de forță de muncă.

„Mai multă seriozitate”

Fost lider al SDP și premier, Milanovic este cunoscut pentru stilul său direct, care a evoluat de la promisiunea unei Croații „progresiste, moderne și deschise” la începutul mandatului său, la o retorică populistă.

Deși a denunțat agresiunea rusă împotriva Ucrainei, a criticat și sprijinul militar oferit de Occident Kievului.
Croația a furnizat totuși Ucrainei ajutor, inclusiv militar, în valoare de 300 de milioane de euro.

Această poziție i-a adus acuzații din partea prim-ministrului, care l-a catalogat drept „pro-rus”, afirmând că Milanovic „subminează credibilitatea Croației în NATO și UE”.

Milanovic susține că dorește să evite implicarea Croației în conflictul din Ucraina.

„Atâta timp cât sunt președinte, niciun soldat croat nu va merge să lupte în războaiele altora”, a spus el.

Jure Tomicic, un informatician de 35 de ani, și-a exprimat îngrijorarea față de conflictele actuale. „Avem nevoie de un lider care să înțeleagă situația cu mai multă seriozitate, fără să facă glume”, a declarat el pentru AFP.

Marija Civcija, o pensionară de 76 de ani, dorește ca „președintele să readucă ordinea în țară” și să „corecteze” guvernul.