Fenomenul climatic El Niño aflat în dezvoltare este acum cel mai puternic înregistrat vreodată, potrivit oamenilor de știință care monitorizează temperaturile Oceanului Pacific.

Temperaturile zilnice de la suprafața oceanului, într-o regiune-cheie din zona central-estică a Pacificului, au fost, pe 19 septembrie, cu 3,05°C peste medie, depășind recordul anterior de 3,02°C, stabilit în timpul episodului El Niño foarte puternic din 2015.

Potrivit BBC, unii indicatori care măsoară El Niño pe perioade mai lungi nu au atins încă niveluri record, însă acest lucru este probabil să se schimbe, deoarece intensitatea maximă este așteptată abia spre sfârșitul acestui an.

El Niño poate provoca schimbări majore ale tiparelor meteorologice din întreaga lume, iar serviciul britanic de meteorologie, Met Office, afirmă că multe dintre efectele anticipate se fac deja simțite.

Ce este El Niño și cum se măsoară

El Niño este un fenomen natural care apare aproximativ o dată la doi până la 7 ani și durează, de regulă, în jur de un an.

Alizeele, care suflă în mod obișnuit de la est spre vest deasupra Oceanului Pacific, pot slăbi sau chiar își pot inversa direcția, permițând apei calde să se deplaseze spre est.

Căldura este apoi eliberată din ocean în atmosferă, ceea ce poate determina creșterea temperaturilor globale și modificarea tiparelor meteorologice la nivel mondial.

Meteorologii urmăresc evoluția El Niño monitorizând temperaturile într-o regiune-cheie a Oceanului Pacific. Atunci când acestea se mențin constant cu 0,5°C peste valorile normale, este declarată apariția unui episod El Niño.

Există însă mai multe modalități de a măsura intensitatea fenomenului.

Recordurile care au fost depășite acum se referă la măsurătorile zilnice ale temperaturii de la suprafața oceanului, comparate cu media istorică pe termen lung. Acest indicator este numit Indicele Oceanic Niño (ONI).

Mulți oameni de știință, inclusiv meteorologi din Statele Unite și Australia, iau în considerare și un indicator alternativ, cunoscut drept Indicele Oceanic Niño Relativ (RONI).

Acesta măsoară cât de caldă este regiunea-cheie pentru El Niño în raport cu restul oceanelor tropicale, ceea ce înseamnă că ține cont de încălzirea de fond provocată de schimbările climatice.

Potrivit indicelui RONI, actualul episod El Niño nu a doborât încă recordul, însă este probabil ca în săptămânile următoare să urmeze noi anunțuri.

Profesorul Adam Scaife, șeful departamentului de prognoză pe termen lung al Met Office, a declarat: „Semnalăm de luni de zile că fenomenul El Niño aflat în dezvoltare va fi un eveniment fără precedent.

Faptul că a depășit deja recordurile anterioare, deși mai sunt câteva săptămâni până când va atinge intensitatea maximă, spre sfârșitul acestui an, arată amploarea acestui episod El Niño.”

Efectele El Niño, resimțite la nivel mondial

Fiecare episod El Niño este diferit, astfel că efectele asupra tiparelor meteorologice globale nu sunt garantate.

Intensitatea fără precedent a acestui episod nu înseamnă neapărat că și efectele sale asupra vremii vor fi fără precedent.

Profesorul Scaife a spus: „Oamenii de știință încă analizează dacă efectele vor fi proporționale cu intensitatea fenomenului, dar observăm deja manifestările anticipate în întreaga lume.”

El Niño crește probabilitatea apariției furtunilor și inundațiilor în unele regiuni, iar în altele favorizează seceta și incendiile de vegetație.

Anii cu El Niño tind să aducă precipitații musonice sub medie în India, tendință reflectată deja în datele din acest an.

Statisticile Departamentului Meteorologic al Indiei arată că, până pe 22 septembrie, musonul de sud-vest adusese cu 15% mai puține precipitații decât în mod normal.

Un alt efect tipic al El Niño este reducerea activității uraganelor în Atlantic, din cauza modificării circulației vânturilor la altitudine.

Până în acest moment, în 2026 nu s-a format niciun uragan în Atlantic. A fost astfel stabilit un nou record privind cea mai târzie dată din an până la care nu s-a format un uragan, de la începutul monitorizării furtunilor prin satelit.

Alte efecte posibile, dintre care unele se fac deja simțite, includ creșterea riscului de inundații în zonele de coastă ale Ecuadorului și Peru, precum și în sudul Statelor Unite, și accentuarea riscului de secetă și incendii de vegetație în Brazilia, Australia și Indonezia.

Aceste efecte meteorologice pot avea, la rândul lor, consecințe importante asupra recoltelor, securității alimentare și economiilor din întreaga lume.

Pe măsură ce acest episod El Niño fără precedent se apropie de intensitatea maximă, estimată spre sfârșitul anului 2026, oamenii de știință vor continua să îi monitorizeze evoluția și efectele asupra vremii din întreaga lume.

Citește și: Temperaturile scad, iar la munte sunt anunțate ninsori (ANM)