Mai multe culturi din România au fost grav afectate de secetă în acest. La recolta de porumb, pierderile vor fi de peste 30%, potrivit președintelui Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Nicu Vasile.

„Pe porumb vom avea mari pierderi în acest an. Dacă discutăm de judeţele din sudul României, judeţele cele afectate de secetă, nu depăşim o tonă de porumb la hectar. Sunt colegi care au avut doar 50 kg/hectar chiar şi 10 kg/hectar, practic doar au eliberat terenul. În opinia mea, la porumb pierderile vor fi mai mari de 30%.”, a spus el.

Floarea-soarelui, afectată de secetă

De asemenea, conform estimărilor specialistului, agricultorii români vor înregistra pierderi mai mari de 25% și la floarea-soarelui. În sudul României aceste culturi au dispărut, s-au recoltat deja.

„Din păcate, la floarea-soarelui mai avem o mare problemă, pentru că nu respectăm asolamentul. România nu poate să susţină mai mult de 600.000 de hectare de floarea-soarelui, dacă e să respectăm asolamentul, dar ţinând cont că n-avem nici industrie, nu avem nici cerere pe plantele textile. Nu prea mai facem nimic, dacă am stricat industria.”, a mai spus Nicu Vasile, potrivit Agerpres.

În plus, acesta susține că au fost probleme mari în acest an și la culturile de fasole, mazăre şi soia, iar România a ajuns chiar să importe 45.000 de tone de fasole din Egipt.

„Nici măcar fasole nu mai producem. Am importat 45.000 de tone de fasole din Egipt. Şi la mazăre am avut mari probleme anul acesta, care este o cultură fixatoare de azot, iar la soia unde nu a fost irigat nu discutăm de producţii. Cam asta este imaginea agriculturii din România în prezent din punct de vedere al producţiilor”, a explicat Nicu Vasile.

În ceea ce privește recolta de grâu obţinută în acest an, liderul LAPAR a subliniat că în zonele unde au fost precipitaţii producţiile au fost bune, dar nu şi în sudul României, în zona Bărăganului, unde a plouat foarte puţin.

Pe de altă parte, preşedintele LAPAR a menţionat că pe zona de irigaţii trebuie să fie abordate şi alte tipuri de investiţii dacă vrem să ne dezvoltăm, respectiv irigaţiile din puţurile de adâncime, sisteme de irigaţii din lacuri şi din bazine de acumulare.

Potrivit sursei citate, fragmentarea terenurilor agricole este una dintre principalele probleme ale agriculturii româneşti, iar fermierii nu pot face comasare, schimburi de terenuri, pentru a putea face investiţii şi a se dezvolta.

În ceea ce priveşte despăgubirile promise de autorităţi fermierilor afectaţi de secetă, Nicu Vasile consideră că în mod clar aceştia trebuie ajutaţi, dar că singura soluţie viabilă şi necesară pentru anii următori ar fi o strategie de ţară pe sectorul agricol.

Președintele LAPAR a subliniat că proiectul anunţat de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, prin care statul român va asigura 7 milioane de hectare la secetă, este un mecanism bun despre care se vorbeşte de peste 30 de ani.

„Ministerul de Finanţe a oprit 3% din subvenţiile care reveneau fermierilor pentru fond de risc, iar Uniunea Europeană va veni cu încă 17 milioane de euro anual. Este un mecanism bun pentru agricultură”, a adăugat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România.

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) au arătat că România a obţinut, anul trecut, o producţie de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,208 milioane hectare, în timp ce producţia de porumb boabe a fost de 8,522 milioane de tone de pe 2,373 milioane hectare.

La recolta de floarea-soarelui, aceasta a fost de 2,028 milioane de tone, în 2023, şi a fost obţinută de pe o suprafaţă de 1,089 milioane de hectare.

Citește și: Ministrul Barbu, despre suspendarea ratelor la credite pentru fermierii afectați de secetă