Raluca Turcan, în al cărei mandat de ministru al Culturii a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice de aur, a explicat cum au ajuns piesele din tezaurul dacic al României la instituția muzeală olandeză.

„Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect iniţiat de Muzeul Naţional de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor. Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomaţie culturală, derulat de muzee româneşti, care a început cu ani în urmă prin expoziţia de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024).

Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România și a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi și prestigioase muzee din Europa”, a declarat Raluca Turcan.

De asemenea, Raluca Turcan a spus că Muzeul Drents a avut „obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate”, iar Ministerul Culturii „nu decide cu privire la conținutul colecțiilor prezentate în expoziții”.

„Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziţii în străînătate) se face doar cu avizul specialiştilor din Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor”, a mai spus Raluca Turcan.

Fostul ministru al Culturii a adăugat că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european. Ea a precizat că România beneficiază, la rândul ei, de expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.

Raluca Turcan: „Sunt câteva lucruri ciudate în acest furt”

Totodată, Raluca Turcan a spus că după furtul pieselor din tezaurul dacic al României din Muzeul Drents, Țările de Jos au datoria și găsească hoții, să le recupereze și să le restituie.

„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoţii şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării poliţieneşti există o mobilizare maximă pentru prinderea hoţilor”, a spus Raluca Turcan, la Antena 3 CNN.

Ulterior, duminică, la Parlament, Raluca Turcan a spus că „sunt câteva lucruri ciudate în acest furt” şi că, din punctul său de vedere, atenția ar trebui să fie îndreptată către faptul că infractorii au folosit dinamită, au sustras doar câteva bunuri de tezaur şi, în acelaşi timp, către faptul că există în continuare o suspiciune legată de motivul pentruc are acest jaf s-a întâmplat în ultima zi a expoziţiei.

În privinţa legalităţii expoziţiei, Raluca Turcan a spus că orice export de bunuri temporare se realizează în urma propunerii instituţiei de Cultură, avizului Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor şi paza este asigurată de muzee la nivelul legislaţiei internaţionale.

„Nu ar trebui să blocheze o iniţiativă corectă şi sănătoasă a României de a realiza expoziţii”

„Observ că acum apar tot felul de discuţii cu privire la oportunitatea realizării de expoziţii internaţionale cu patrimoniul cultural al României. Au apărut tot felul de experţi în calitatea şi valoarea muzeelor. Cred că lucrul acesta trebuie făcut de profesionişti şi faptul că toţi membrii şi specialiştii Comisiei naţionale a muzeelor şi colecţiilor au aprobat prezenţa României în străinătate cu o componentă importantă a patrimoniului într-un lung şir de elemente culturale pe care România le-a desfăşurat în străinătate, cum ar fi expoziţii la Madrid şi Roma, unde au fost artefacte de două ori mai multe decât în Olanda, ar trebui să reprezinte un simbol sau un motiv de mândrie.

Faptul că România este prezentă cu expoziţii la nivel internaţional este cel mai eficient instrument de diplomaţie culturală, face parte din dialogul cultural al României cu alte ţări. În acelaşi timp, de aceste expoziţii limitate nu se bucură locuitorii unei localităţi unde se află un muzeu în care se desfăşoară o expoziţie, acolo vin românii din diaspora, participă elita culturală, autorităţii internaţionale, toate lucrurile acestea ajută în România şi cred că faptul că se pune semnul întrebării asupra oportunităţii expoziţiilor internaţionale a trebuit să ne dea foarte multe gândit', a adăugat Raluca Turcan, potrivit Agerpres.

Ea a mai spus că şi în România sunt expoziţii internaţionale care sunt bine păzite. „Vorbim de un furt. Au existat furturi şi la alte muzee internaţionale, nu este o situaţie fără precedent şi nu ar trebui să blocheze o iniţiativă corectă şi sănătoasă a României de a realiza expoziţii', a continuat Raluca Turcan.

Expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024. Conform Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României.

Au fost furate coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României.

Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislaţia românească şi standardele internaţionale privind organizarea expoziţiilor.

Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.

Citește și: Ministrul Intotero, despre furtul obiectelor de tezaur dacic: Ajutăm cu tot ce putem autorităţile olandeze astfel încât cei care au comis această tragedie să fie prinşi