Toți cetățenii români din diaspora, stabiliți în orice altă țară din lume, vor putea beneficia de o carte electronică de identitate. Directorul Direcţiei Generale pentru Evidenţa Persoanelor (DGEP) din Ministerul Afacerilor Interne, chestorul de poliţie Cătălin Giulescu, a explicat cum pot obține aceștia documentul și care sunt beneficiile pe care le aduce acest tip de buletin.

„Începând de ieri, toate unităţile administrativ-teritoriale, respectiv 3.188 de municipii, oraşe, comune, sunt interconectate la sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă. Începând de ieri, activitatea de stare ciclă este complet digitalizată”, a spus directorul DGEP, marți, 1 aprilie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Cum pot obține românii din străinătate cărțile electronice de identitate

Potrivit chestorului de poliţie Cătălin Giulescu, pentru domiciliu în străinătate, singurul document accesibil este cartea electronică de identitate.

„Având în vedere că versiunea a doua a acestui tip de act de identitate a fost pusă în circulaţie începând cu 20 martie la nivelul judeţului Cluj, mâine urmând să fie eliberate primele astfel de acte de identitate electronice, eu apreciez că într-un termen de 90 de zile acest tip de act de identitate electronic va fi disponibil doar la nivelul serviciilor publice comunitare din România şi cetăţenilor care îşi stabilesc domiciliul în afara ţării.

Lucrăm intens cu colegii de la Ministerul Afacerilor Externe pentru a expune acest serviciu şi la nivelul reprezentanţelor diplomatice şi oficiilor consulare ale României din străinătate, neavând până în momentul ăsta un termen pe care să-l putem anunţa public.

Trebuie spus faptul că până în prezent această categorie de cetăţeni avea dreptul să solicite obţinerea unui paşaport cu menţionarea statului de domiciliu. Şi pentru cartea electronică de identitate documentele sunt aceleaşi ca şi la paşaport.

Mai mult, în situaţia în care cetăţenii au deja un paşaport emis de statul român, cu menţionarea statului de domiciliu, cartea electronică de identitate poate fi emisă în baza acelui paşaport.

Pe de altă parte, în situaţia în care cetăţenii nu au un astfel de paşaport, trebuie să prezinte un act sau un document emis de autorităţile statului în care şi-au stabilit domiciliul, în care se atestă faptul că au rezidenţa stabilită în acel stat”, a explicat el.

Totodată, directorul DGEP a explicat că în momentul în care un cetățean român își stabilește domiciliul în străinătate, în HUB-ul de servicii al MAI-ului se va genera în mod automat un cont, dacă cetăţeanul nu şi-a generat anterior un astfel de cont. Prin intermediul acestui cont, cetăţeanul va putea să primească notificări, informări de la autorităţile publice ale statului român.

„Totuşi, ce trebuie să înţelegem: pentru prima emitere a cărţii electronice de identitate, este necesară prezenţa într-un serviciu public comunitar de evidenţă a persoanelor şi eu apreciez că într-un timp nu foarte îndelungat, la nivelul oficiilor consulare şi reprezentanţelor diplomatice ale României din străinătate.

Și minorii care împlinesc 14 ani vor putea cere emiterea unei cărţi electronice de identitate şi începând cu 2 iunie anul acesta, vom pune în circulaţie cărţi electronice de identitate şi pentru grupa de vârstă 0-14 ani, astfel încât să simplificăm, pentru părinţii care îşi doresc o circulaţie mai facilă cu un document electronic pentru care taxa este mai mică decât cea pentru eliberarea paşaportului, să poată călători în spaţiul Uniunii Europene”, a mai spus invitatul la „Apel matinal”.

Beneficiile pe care le pot aduce noile măsuri pentru românii din diaspora

El a mai explicat că cel mai important beneficiu pe care îl poate aduce cartea electronică de identitate pentru cetățenii români din diaspora este interacțiunea de la distanță cu întreaga administraţie publică din România, fără a mai fi necesară prezenţa în vreun ghişeu.

„Cartea electronică de identitate este dotată cu două certificate digitale, unul este utilizat de titular pentru autentificarea în sistemele administraţiei publice din România şi nu numai, cel de-al doilea este utilizat, va fi utilizat pentru semnarea documentelor în raport cu autorităţile publice din România”, a mai explicat directorul DGEP.

Potrivit acestuia, cărțile electronice de identitate au un termen de valabilitate de cinci ani pentru grupa de vârstă 14-18 ani şi de 10 ani după vârsta de 18 ani.

„În ceea ce priveşte datele, trebuie să luăm în considerare că avem două categorii de date: unele care se tipăresc pe ambele feţe ale actului de identitate şi altele care care se înscriu în suportul electronic de stocare. Cele pe care le găsim tipărite sunt cele pe care le avem şi astăzi, cu excepţia domiciliului.

Domiciliul nu va mai fi vizibil pe cartea electronică de identitate, deci în suportul electronic de stocare vom găsi toate datele tipărite pe ambele feţe ale cărţii, plus domiciliul sau, după caz, reşedinţa, fotografia, imaginea a două amprente, cele două certificate digitale pe care titularul le va utiliza, unul pentru autentificare, celălalt pentru semnare.

Pe de altă parte, mai regăsim înscrise locul naşterii şi prenumele părinţilor, în format electronic. Acestea sunt categoriile de date care sunt pe de o parte tipărite pe ambele feţe ale cărţii electronice de identitate, pe de altă parte înscrise în suportul electronic de stocare”, a mai spus Cătălin Giulescu.

Directorul DGEP a precizat că pentru cetăţenii care îşi stabilesc domiciliul în România, există o opţiune să ceară o carte de identitate simplă. Formatul vizual este acelaşi cu cel al cărţii electronice de identitate, doar că această carte de identitate simplă nu este prevăzută cu un suport de stocare.Prin urmare, domiciliul se tipăreşte pe verso-ul cărţii electronice de identitate. Însă, acest tip de act de identitate nu are valenţa de document de călătorie.

Cetăţenii români vor putea doar să se identifice, să facă dovada identităţii cu acest act de identitate. El va fi disponibil începând cu data de 20 mai, în toate serviciile publice comunitare locale pentru evidenţa persoanelor din România. În prezent, sunt aproximativ 674 de astfel de servicii publice comunitare active.

Citește și: Cărți electronice de identitate pentru minorii sub 14 ani, din iunie. Directorul DGEP: „Taxa trebuie suportată de părinţi”