Procesul intentat Uniunii Europene de guvernului Ungariei, care reclamă decizia de a acorda miliarde de euro ajutor Ucrainei din activele rusești înghețate, poate începe.

Guvernul condus de Viktor Orbán a depus o plângere oficială în luna mai, iar Curtea de Justiție a UE a acceptat-o formal luni, publicând documentul în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Procesul, împotriva Facilității Europene pentru Pace (EPF), a fost inițial adus în fața Curții de Justiție a UE, dar ulterior a fost trimis la Tribunalul General, relatează Euronews.

Consiliul UE a decis anul trecut ca 99,7% din dobânzile obținute din activele băncii centrale a Rusiei blocate în UE să fie direcționate către Ucraina prin intermediul EPF, un program financiar care sprijină ajutorul militar acordat țărilor aliate.

Prin acest mecanism, Ucraina primește anual între 3 și 5 miliarde de euro.

Ungaria susține că EPF a încălcat dreptul european, întrucât a ignorat dreptul său de veto, pe motiv că nu ar fi un „stat membru contribuabil”.

„Ca urmare, principiul egalității între statele membre și principiul funcționării democratice a Uniunii Europene au fost încălcate, deoarece unui stat membru i-a fost refuzat, în mod nejustificat și fără bază legală, dreptul de vot”, se arată în plângerea Budapestei.

Cazul ar putea crea un precedent pentru protejarea dreptului de veto, au relatat publicațiile ungare, însă ar putea dura ani până când instanța va ajunge la un verdict.

Până acum, EPF a alocat deja peste 11 miliarde de euro pentru sprijin militar Ucrainei, iar finanțarea ar putea continua prin intermediul instrumentului Ukraine Facility.

Guvernul ungar, care menține relații cordiale cu Rusia, are un istoric de blocare repetată a sprijinului UE pentru Ucraina, fapt ce a tensionat relațiile dintre Budapesta și mai multe state membre.