Deficitul bugetar al României s-a redus semnificativ în primele șapte luni ale anului 2026, pe fondul creșterii veniturilor și al temperării cheltuielilor publice, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Statul a încasat 412,31 miliarde de lei și a cheltuit 460,39 miliarde de lei. Diferența dintre venituri și cheltuieli, adică deficitul bugetar, a fost de 48,08 miliarde de lei.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, deficitul a scăzut cu 28,36 miliarde de lei, respectiv cu 37%. Ca pondere în Produsul Intern Brut, acesta s-a redus de la 3,99% la 2,34%.

Veniturile au crescut mai repede decât cheltuielile

Veniturile bugetului au fost cu 11,2% mai mari decât în primele șapte luni ale anului trecut. În același timp, cheltuielile au crescut cu numai 2,9%.

Încasările fiscale au ajuns la 214,32 miliarde de lei, în creștere cu 15,4%. Cea mai importantă evoluție a fost înregistrată în cazul TVA, de unde statul a obținut venituri nete de 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în 2025.

Creșterea a fost influențată inclusiv de noile cote introduse prin modificările fiscale adoptate în 2025.

Încasările din accize au crescut cu 6,4%, cele din impozitul pe venit și salarii, cu 8,6%, iar contribuțiile de asigurări, cu 6,7%. Fondurile primite de la Uniunea Europeană au avansat cu peste 30%.

Ministerul Finanțelor precizează că statul a rambursat companiilor TVA în valoare de 20,48 miliarde de lei, cu aproape 900 de milioane de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.

Salariile bugetare au scăzut, dar dobânzile au crescut puternic

Cheltuielile de personal au fost de 95,67 miliarde de lei, cu aproximativ patru miliarde de lei mai mici decât în primele șapte luni din 2025. Scăderea a fost determinată de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a creșterilor salariale.

În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, în principal din cauza plăților din sistemul de sănătate.

O presiune importantă asupra bugetului continuă să fie reprezentată de dobânzile plătite pentru datoria publică. Acestea au ajuns la 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât anul trecut.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,59 miliarde de lei, în ușoară scădere, cu 0,6%.

Investițiile au continuat să crească

Reducerea deficitului nu a fost însoțită de o diminuare a investițiilor. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 24% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Peste 71% din investiții au fost susținute prin fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Plățile realizate din aceste surse au crescut cu peste 60%.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că rezultatele indică o stabilizare a finanțelor publice, dar a avertizat că ritmul reducerii deficitului trebuie analizat cu prudență în lunile următoare.

Din august, comparația cu anul precedent se va face în raport cu perioada în care erau deja aplicate măsurile fiscale adoptate în iulie 2025. Din acest motiv, diferențele față de anul trecut ar putea deveni mai mici.

Ministerul Finanțelor consideră că menținerea disciplinei cheltuielilor, absorbția fondurilor europene și prioritizarea investițiilor sunt esențiale pentru atingerea țintei de deficit stabilite pentru întregul an.

Citește și: Acciza la motorină, redusă cu 25% în perioada 1-15 septembrie