În premieră, Sala de Spectacole Radio Cluj va fi, marți seară, de la ora 18:00, gazda unei emisiuni eveniment.

Sub titlul ”Despre bunătate și bunăstare în România de acasă și de peste hotare”, Financiaria și Radio România Cluj aduc pe scenă 3 invitați speciali, anume părintele prof. Constantin Necula, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, și psiholog dr. Daniela Dumulescu.

Moderatorul evenimentului este Flavian-Cătălin Pah, investitor, antreprenor, președintele Clubului de Investiții Carpathia și realizatorul rubricii ”Financiaria” de la Radio România Cluj.

Într-o societate tot mai dezbinată, confuză și care începe să își piardă sistemul de referință pentru că își neglijează rădăcinile și ignoră valorile, ”Dialogurile Financiaria” își propun să repună la loc de cinste atributele fundamentale ale apartenenţei noastre structurale, profunde, la această realitate etnică, susțin organizatorii.

Potrivit lor, valorile României profunde riscă să se estompeze sau să fie alterate în imaginarul nostru colectiv din cauza a numeroși factori, interni și externi, iar de la ”am fost” la ”suntem și vom fi” depinde doar de noi, de modul în care vom înțelege și accepta că adaptarea omului la un mediu aflat în permanentă schimbare nu se poate face decât prin ancorarea în sistemul de valori comune: credința, bunătatea, iertarea, iubirea, respectul, corectitudinea. Care există și care trebuie readuși în mentalul colectiv prin indicatori definiți de morală și etică, extrași din istorie, religie, filosofie, literatură, psihologie, etc.

România poate avea sens pentru fiecare dintre noi dacă începem să o înțelegem și să o creăm lăuntric, pentru a putea renaște în ea. Să nu uităm că fără idei comune nu poate exista niciun popor, notează Radio România Cluj.

În secolul al XIX-lea, plecarea românilor în străinătate era pricinuită, mai degrabă, de studiile universitare pe care fiii de boieri români le realizau la Viena sau Paris. Construirea unei cariere în politică, administrație sau chiar literatură nu putea fi de concepută fără absolvirea unei universități vest-europene. Inclusiv marele Eminescu a petrecut o bună perioadă la Viena, pentru finalizarea studiilor, evident, în contextul în care prima universitate cu predare în limba română apare abia la 1860, la Iași iar instituțiile de învățământ superior de la Cluj Napoca nu erau încă frecventate de foarte mulți români.

Practic, tinerii pașoptiști care au realizat revoluția de la 1848 și au luptat pentru idealurile românilor în toate cele 3 provincii românești au fost educați în străinătate iar istoria modernă a României se împletește cu generațiile de tineri, fii de boieri sau personaje cu averi impresionante care, după finalizarea studiilor la Viena și Paris, au revenit în România și au militat pentru independență, constituție modernă, Unirea de la 1918 și mai apoi, dezvoltarea României interbelice.

Citește tot articolul pe Radio România Cluj