România nu mai este doar un spațiu de tranzit pe harta traficului de droguri, ci a devenit o piață emergentă de consum, conectată la rețele europene de distribuție.

Concluzia apare în raportul de activitate DIICOT pe anul 2025, care descrie o schimbare de fond.

Aprovizionarea are un caracter tot mai transnațional, iar introducerea drogurilor și a substanțelor psihoactive noi se face frecvent prin rute comerciale legale, în special prin servicii de curierat internațional, sau prin intermediari care exploatează mobilitatea ridicată din spațiul comunitar.

Potrivit DIICOT, în 2025 a fost trimis în judecată un număr important de traficanți care introduceau droguri și substanțe psihoactive noi din Europa de Vest - în special din Olanda și Spania - folosind colete aparent obișnuite.

Procurorii arată că această practică confirmă migrarea traficului dintr-o activitate complet clandestină către una care interferează cu infrastructura economică legală, folosind logistica comerțului și livrărilor.

Rețele mai mici, mai flexibile, mai greu de anticipat

O altă evoluție importantă semnalată de DIICOT este fragmentarea rețelelor de distribuție. Dacă în trecut domina modelul grupărilor ierarhizate, în prezent coexistă structuri organizate cu micro-rețele locale, formate din câțiva indivizi care distribuie direct către consumatori.

Fenomenul este întâlnit cu precădere în orașele cu centre universitare, acolo unde mobilitatea, densitatea populației și cererea susțin piața.

Raportul evidențiază și extinderea vulnerabilității către vârste tot mai mici, inclusiv elevi de liceu care ajung să achiziționeze droguri.

Ca măsură de prevenție, DIICOT menționează că, cel puțin pentru municipiul București, a fost încheiat un acord de colaborare cu Inspectoratul Școlar, iar procurori specializați urmează să participe la întâlniri în care să explice elevilor riscurile - atât legale, cât și pentru sănătate.

Procurorii mai arată că astfel de micro-structuri criminale sunt frecvent întâlnite în zone cu densitate mare de populație, dificultăți socio-economice sau activitate nocturnă intensă, iar implicarea unor rețele familiale în comercializarea substanțelor psihoactive subliniază caracterul descentralizat și adaptabil al distribuției.

Diversificarea drogurilor și risc sanitar în creștere

DIICOT subliniază că, deși canabisul rămâne substanța cea mai răspândită, anul 2025 indică o creștere a circulației drogurilor de mare risc și, mai ales, a substanțelor psihoactive noi (NPS). Sunt semnalate cazuri de amestecuri de substanțe vândute în mod înșelător drept cocaină sau MDMA, în special în rândul tinerilor din mediile asociate vieții de noapte și evenimentelor culturale urbane.

Această evoluție, arată procurorii, se aliniază unei tendințe europene: orientarea către produse noi, mai profitabile, dar cu impact major asupra sănătății publice. Din perspectivă sociologică, fenomenul amplifică vulnerabilitatea unor grupuri - tineri, persoane cu venituri instabile sau expuse excluziunii sociale - și transformă traficul de droguri într-o problemă medicală și socială, nu doar penală.

DIICOT: Doar pedeapsa nu e suficientă

Raportul avertizează că abordarea exclusiv punitivă este insuficientă. DIICOT susține că reprimarea, deși necesară, nu poate reduce structural cererea în condițiile în care criminalitatea urbană reflectă transformări profunde: transnaționalizare, digitalizare și adaptabilitate organizațională.

Concluzia instituției este că politicile antidrog trebuie să depășească paradigma strict represivă și să adopte o strategie coerentă, care tratează fenomenul simultan ca problemă juridică, socială și de sănătate publică.

Context european: Vest suprasaturat, Est emergent

În sprijinul analizei, DIICOT invocă date din World Drug Report 2025, potrivit căruia peste 316 milioane de persoane au consumat droguri în ultimul an.

În Europa, piața este descrisă ca fiind divizată: în Vest, cocaina este disponibilă la niveluri record, cu capturi de peste 120 de tone în Belgia și 60 de tone în Olanda, iar laboratoarele industriale produc MDMA și amfetamine la scară largă.

În Europa de Est, prevalența consumului crește lent, dar constant, iar tinerii din România, Polonia și Bulgaria sunt tot mai expuși la NPS, inclusiv prin canale digitale și ambalaje înșelătoare, prezentate ca suplimente sau produse aparent „legale”.

Capturile anului trecut

DIICOT consemnează că, în 2025, autoritățile au capturat în România:

• 3.102,47 kilograme de droguri, dintre care 1.090,05 kg droguri de mare risc și 2.012,42 kilograme droguri de risc (aproape 1.969,9 kilograme canabis)
• 53.820 comprimate
• 23,77 litri (substanțe lichide)
• 3.682 doze LSD

Au fost găsite și ridicate 2.258 culturi/plante de canabis (în total 881,02 kg masă vegetală verde).

O criminalitate urbană persistentă, adaptată globalizării

Raportul descrie traficul de droguri și de substanțe psihoactive noi drept una dintre cele mai persistente forme de criminalitate organizată din mediul urban contemporan.

Bucureștiul și marile orașe sunt prezentate ca studii de caz pentru felul în care piețele ilegale se adaptează globalizării, digitalizării și transformărilor socio-economice, iar răspunsul instituțional trebuie să combine acțiunea penală cu prevenția și măsurile de sănătate publică.

Citește și: 10 candidați, în cursa șefia Parchetului General, DNA și DIICOT