În raportul său anual, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism precizează că România, alături de alte state europene, a fost vizată anul trecut de acţiuni de sabotaj specifice tehnicilor hibride ale Federaţiei Ruse.

Scopul acestora a fost să testeze pregătirea de apărare a ţărilor din NATO şi să descopere slăbiciuni în infrastructură.

Cel puţin 50 de incidente au fost consemnate în 13 ţări din Europa, care ar putea fi operaţiuni hibride ruseşti.

Strategia Moscovei include cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare şi atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.

România nu este o țintă pentru terorism, dar riscurile există

Serviciile de securitate monitorizează atent posibilele activități radicale, pentru a preveni orice risc legat de extremism.

Propaganda organizaţiei DAESH (Statul Islamic) a continuat să constituie principalul motor al declanşării şi alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată şi de alte organizaţii teroriste.

"La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii", mai spun procurorii.

Principalul risc de origine externă l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naţionale de către persoane asociate sau susţinătoare ale entităţilor teroriste sau radicale, dar prezintă interes şi evoluţiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniţii, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

"Atacatorii singulari, izolaţi ('lone wolf terrorist'), reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situaţii să fie dificil de identificat, prevenit şi contracarat de către autorităţi. Se constată o uşoară creştere a numărului cauzelor în care instituţiile şi autorităţile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale au sesizat comiterea unor infracţiuni având ca obiect divulgarea informaţiilor secrete de stat", se mai arată în raportul de activitate.

În privinţa infracţiunilor de terorism şi contra securităţii naţionale, DIICOT a avut de soluţionat anul trecut 94 de cauze, dintre care patru dosare au fost transmise în instanţă, cu 15 inculpaţi trimişi în judecată.

Canabisul, cel mai căutat drog

Un alt capitol al raportului DIICOT îl reprezintă consumul de droguri, care a înregistrat creşteri constante în România în ultimii ani.

Documentul menționează platforme online specializate, amfetamină şi ecstasy comandate prin darknet, cu plata în criptomonede, și distribuţia prin intermediul unor clanuri.

Drog de risc, canabisul este cel mai consumat drog pe piaţa din România şi cel mai capturat.

Piaţa internă este dominată de consumatorii din Bucureşti, al căror număr este relativ stabil, şi este alimentată de grupările infracţionale din zonă, aflate în legătură cu comunitatea turcă pe segmentul de import şi cu clanurile de etnie romă pe segmentul de distribuţie stradală.

Mediul online şi sistemele de coletărie au fost folosite preponderent pentru introducerea în ţară de cantităţi mici şi medii de droguri.

În 2024, anchetatorii au confiscat peste o tonă de droguri de risc şi de mare risc, peste 7 tone de substanţe interzise dopante şi aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conţine cocaină.