Directorul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Dan Cîmpean, a atras atenția, luni, 2 iunie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, asupra faptului că Inteligența Artificială este folosită și pentru generarea unor clipuri false, astfel că este foarte important ca românii să fie prudenți.

Conform DNSC, în ultima perioadă au revenit pe rețelele sociale campaniile agresive ce promovează programe de investiţii false. Acestea folosesc clipuri realizate pe baza unor tehnici deepfake în care apar, de regulă, persoane cu notorietate, binecunoscute publicului, care aparent girează „oportunităţi" unice de investiţii bazate pe un program ce promite câştiguri rapide.

Cele mai recente clipuri video, care arată bine, sunt realiste, îi au în centrul atenţiei pe preşedintele României, Nicuşor Dan, şi pe fostul preşedinte interimar, Ilie Bolojan.

„Din păcate, toate aceste clipuri şi aceste imagini sau înregistrări video false sunt extrem de bine realizate. Calitatea este din ce în ce mai bună, iar grupările infracţionale reuşesc să ne prezinte o imagine, o înregistrare video foarte credibilă.

Din păcate, inteligenţa artificială este pusă în utilizare în scop malefic în astfel de cazuri, şi este foarte-foarte important să fim foarte prudenţi şi să avem mare-mare atenţie la tipul de media pe care îl consumăm în mediul online”, a spus Dan Cîmpean, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Cum se pot feri românii de fraudele cibernetice

De asemenea, directorul DNSC a explicat cum se pot feri românii de fraudele cibernetice. El a subliniat faptul că orice ofertă care este prea apetisantă ar trebui deja să ridice unele semne de întrebare.

„Ce este cel mai important în cazul unor astfel de mesaje: să fim foarte atenţi la ce tip de site-uri web sau ce tip de interacţiune cu cei care prezintă mesajul urmează să avem. În unele dintre aceste cazuri suntem trimişi pe nişte site-uri de web care au elemente de contact minimale, în care practic există doar un formular în care suntem invitaţi să ne includem numărul de telefon, adresa de e-mail, nume, prenume sau şi alte date, personale sau de utilizator.

Dar foarte interesant este că aceste site-uri au date minimale de contact, deci practic nu ştim cine este în spatele lor, nu este niciun nume de firmă, nicio adresă de contact, nicio adresă de e-mail sau număr de telefon. Şi acesta este un mare semnal de alarmă”, a explicat el.

„Atacatorii sunt preponderent grupări infracţionale multinaţionale”

Totodată, Dan Cîmpean a spus că tipul acesta de activităţi, de campanii, de scheme de înşelăciune nu este nou. În urmă cu un an erau desfășurate campanii absolut similare în care tot imaginea unor personalităţi publice era folosită, inclusiv din mediul politic până la cântăreţi sau fotbalişti.

„Atacatorii sunt preponderent grupări infracţionale multinaţionale, care sunt foarte greu de documentat, foarte greu de identificat, mai ales că îşi schimbă foarte rapid infrastructura.

De exemplu, site-urile despre care discutăm acum, care sunt la zi cu aceste oferte neverosimil de bune, sunt site-uri care doar în câteva zile au fost mutate de pe infrastructuri mai întâi din ţări ale Uniunii Europene, apoi au trecut prin Rusia, prin Malaezia şi probabil în zilele următoare vor fi hostate în diverse state ale lumii. Foarte simplu, pentru că totul e la un click distanţă”, a mai spus directorul DNSC.

Ce pot face victimele fraudelor cibernetice

Dan Cîmpean a precizat că DNSC procesează o mare parte din solicitări de ajutor din partea românilor care au căzut victime ale unor fraude cibernetice.

„Dacă au fost produse pagube materiale, deci oamenii au fost deja înşelaţi, îi îndrumăm întotdeauna către poliţie, pentru a depune o plângere. Dar sunt şi alte organisme, gen Protecţia Consumatorului şi aşa mai departe, care primesc genul acesta de solicitări.

Ce este foarte important este că autorităţile vă ascultă, şi îi ascultăm pe cei care sunt fie înşelaţi, fie au sesizat genul acesta de înşelăciune, şi pregătim răspuns coordonat, nu doar la nivel naţional, dar şi în cooperare cu agenţii, cu autorităţi din alte state”, a spus el.

Dan Cîmpean a precizat că absolut toate reţelele sociale sunt canale prin care infractorii propagă oportunităţi false și că aceștia devin tot mai credibili.

El a subliniat faptul că în plasa infractorilor poate cădea oricine, din cauza neatenției sau oboselii resimțite de utilizatorii din mediul online, în contextul în care sunt bombardați permanent cu reclame, oferte legitime sau nelegitime.

„Ne vine din ce în ce mai greu să le discernem pe cele reale de cele false, dacă nu verificăm cu atenţie câteva elemente simple.

Noi publicăm permanent ghiduri şi îndrumare către utilizatori prin care îi sprijinim să detecteze falsurile create cu AI sau să exercite o judecată cât mai robustă în momentul în care navighează în mediul online.

Deci recomand cu mare-mare căldură să contactaţi directoratul sau accesaţi-ne site-ul de web sau toate canalele noastre de social media prin care publicăm permanent astfel de materiale”, a adăugat directorul DNSC.

„Fenomenul de phishing este unul care ia o amploare constantă”

Potrivit directorului DNSC, fenomenul de phishing este unul care ia o amploare constantă, crescând cu aproximativ 20% de la an la an, inclusiv la nivelul României.

„Foarte multe dintre metodele acestea parazite de phishing care ne poluează mailboxurile sunt filtrate, dar, foarte interesant, transmiterea lor pe e-mail cumva devine din ce în ce mai puţin relevantă. De ce? Grupările infracţionale au găsit metodele mesajelor directe şi ale utilizării canalelor de social media pentru a transmite genul acesta de reclame, de anunţuri, de mesaje privind înşelăciuni.

Foarte interesant însă este faptul că putem, ca simpli utilizatori, să le raportăm pe platformele de social media, care - o pot spune foarte direct şi deschis - să ştiţi că fac o treabă relativ bună şi elimină destul de prompt genul acesta de mesaje de înşelăciune în momentul în care un număr suficient de mare de utilizatori le semnalează”, a mai spus Dan Cîmpean.

Citește și: DNSC: Noi tentative de fraudă online cu investiții false