Sociologul Sorin Cace, director al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, a explicat marți, 10 februarie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, că românii se concentrează mai ales pe nevoile de bază, în contextul în care țara a înregistrat în anul 2025 cele mai mari scumpiri din Uniunea Europeană, de peste două ori mai mari decât media comunitară.

În timp ce în zona euro inflaţia a fost de doar 1,9%, în anul 2025, în România a ajuns la 8,6%, potrivit datelor Eurostat. Majorările de TVA şi accize, dar şi eliminarea plafoanelor la energie, au contribuit la acest record al scumpirilor.

„Cel mai vizibil este în ceea ce priveşte consumul primar al populaţiei”

Potrivit directorului Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii din cadrul Academiei Române, creșterea inflației se resimte mai ales în privința consumului primar al populației - cheltuielile pentru alimente și locuință.

„Cel mai vizibil este în ceea ce priveşte consumul primar al populaţiei, atunci când vorbim despre componenta de alimente şi locuinţă, pentru că inflaţia ridicată şi stabilizarea, oarecum, a veniturilor populaţiei, fără creşteri semnificative, a scăzut în mod evident puterea de cumpărare.

Şi atunci, când ne uităm la coşurile familiilor sau la coşurile pe care le utilizăm la cumpărături, constatăm că nu am putut cumpăra în 2025 - sigur şi în 2026 - cât puteam cumpăra în perioada 2000-2021-2022”, a explicat Sorin Cace.

„Şi la locuinţă adaugăm aici şi creşterile preţurilor la energie electrică şi la celelalte utilităţi. În defavoarea altor componente ale coşului de consum, să spunem ale unei familii, avem cheltuieli din ce în ce mai mici pentru componenta de educaţie, pentru componenta de timp liber, pentru componenta de sănătate.

Vedeţi, cu perioadele de dificultăţi economice, oamenii se concentrează în special pe ceea ce înseamnă nevoile bazale şi mai puţin pe cele care ţin de autoactualizare şi de dezvoltare personală”, a detaliat invitatul.

Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, despre creșterea infației

De asemenea, sociologul Sorin Cace a explicat că inflația în România este foarte mare și în contextul unei devalorizări a leului înregistrată în ultima perioadă, precum și pe fondul deficitului bugetar.

„Deficitul bugetar înseamnă că noi cheltuim mai mult de câte venituri avem, asta la nivel naţional, dar să ştiţi că a fost o tendinţă şi la nivelul familiilor, iar inflaţia mai mare la noi a fost aproape de două ori mai mare decât media europeană şi de două ori mai mare decât în cazul respectiv, decât în Slovacia, este pentru că e o perioadă de criză în care economia naţională se aşază şi sunt implicaţi şi pe toate nivelurile”, a explicat el, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Sociologul, despre prețurile pentru combustibili și alimente

România apare şi cu unele dintre cele mai mari preţuri la combustibili şi chiar la alimente, comparativ cu alte ţări europene. Sociologul a explicat de ce au crescut tarifele atât de mult.

„Aici sunt două elemente importante, dacă am putea să le luăm în considerare: salariul mediu net în fiecare ţară sau poate fi şi brutul şi costurile unor produse, cum vorbiţi dumneavoastră despre alimente şi despre benzină, motorină.

Încă piaţa de la noi nu este adaptată 100% la nivel european pentru că noi avem salarii relativ mici, deşi am crescut semnificativ, iar salariul mediu în România este 1.100 de euro acum, nu ne putem compara cu unele ţări din vest care au salarii medii nete peste 2.000 de euro.

Aici depinde şi de furnizori şi încă nu avem - vedeţi, e vorba de costurile de producţie - încă nu avem furnizori suficienţi care să vină cu preţuri, în multe cazuri, comparabile cu cele din vest, iar noi suportăm consecinţele acestor aspecte.

Şi mai e ceva important. Acum, ştiţi, în toate ţările care au trecut la euro în ultima perioadă, şi avem cazul Bulgariei de la începutul anului, au fost perioade grele de adaptare, dar după un anumit timp, moneda euro are capacitatea sau prin moneda euro ţara îşi stabilizează oarecum preţurile şi ele devin, raportate la salarii, devin echivalente, dar asta, în cazul nostru, e un proces de durată”, a mai explicat Sorin Cace.

„Produsele finite au cea mai mare valoare adăugată. Şi atunci când introduci în piaţă produse finite, ele sunt şi mai scumpe. Dacă noi avem ţiţei, suntem pe locul trei la ţiţei, asta nu înseamnă că pe lanţul economic noi reuşim să fructificăm foarte bine produsul respectiv.

În plus, vorbeaţi de accize. Într-adevăr, accizele sunt cele care cresc preţul final al unui produs şi, cu cât sunt mai mari, cu atât şi preţurile vor fi mai mari. Şi mai e un aspect care ţine de taxe. Într-adevăr, la noi, taxele sunt relativ sus, şi impozitele pe venituri şi celelalte taxe - taxa pe valoare adăugată, accizele - şi se regăsesc în mod clar în preţul produselor. Şi atunci, cumpărătorul, care este cetăţeanul obişnuit, cumpără întotdeauna la valori mai mari”, a adăugat el.

Sociologul a precizat că se așteaptă ca anul acesta să aibă loc o relativă stabilizare a inflaţiei. El a precizat că probabil până la sfârşitul anului vom avea între 4 şi 5%, ceea ce înseamnă că reuşim să ne echilibrăm, iar în aceste condiţii puterea de cumpărare a populaţiei va deveni ceva mai mare.

„Dacă parcursul care a fost iniţiat, începând de anul trecut, va fi urmat în coordonate obişnuite, probabil că în 2027 vom ajunge la o inflaţie de 3% şi atunci vom avea o putere de cumpărare mult mai bună, chiar dacă vom fi în situaţia în care veniturile nu vor creşte semnificativ”, a explicat el.

Citește și: Mediul de afaceri se așteaptă la creșteri de taxe în 2026