Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) atrage atenția că în perioada sărbătorilor crește numărul tentativelor de fraudă online, iar în acest context a creat un ghid cu o serie de sfaturi esențiale.

Conform Ghidului de prevenire a fraudelor, un prim exemplu se referă la „Reduceri false”, care par „prea bune pentru a fi adevărate” şi devin adesea capcane. „Accesarea linkurilor sau efectuarea plăţilor prin aceste platforme poate duce la furtul datelor personale şi financiare”, susţin specialiştii DNSC.

Utilizatorii trebuie să acorde o atenție sporită site-urilor de cumpărături și să nu cadă în capcana ofertelor prea bune ca să fie adevărate.

Un alt tip de fraudă scos în evidenţă este cel de tip „Investiţii miraculoase”, prin care „dacă cineva îţi oferă o oportunitate 'unică' de investiţie cu 'zero riscuri' şi 'venituri garantate' într-un timp scurt, fii sigur că este o fraudă”. Ca sfat, DNSC recomandă să se instaleze aplicaţii legate de investiţii la cererea unor consultanţi financiari şi, înainte de a investi, să fie verificată dacă oferta este reală.

Frauda de tip Spoofing

De asemenea, frauda de tip Spoofing (preluarea identităţii altei instituţii/persoane) poate crea probleme utilizatorilor de Internet.

„Recomandare: Nu vă lăsaţi manipulaţi! Evitaţi să faceţi orice plată sub presiune! Infractorii pot să folosească orice pretexte, datoria dumneavoastră este să faceţi toate verificările înainte de a acţiona. Spre exemplu, sunaţi la bancă apelând numărul de telefon de pe site-ul băncii, dacă primiţi un telefon suspect legat de conturile bancare”, menţionează DNSC.

Potrivit sursei citate, phishing-ul este o altă cale prin care hackerii pot crea probleme celor care accesează linkuri suspecte primite pe e-mail, iar o recomandare de contracarare a acestei situaţii se referă la actualizarea datelor personale prin canalele oficiale puse la dispoziţie de banca la care destinatarul are cont, potrivit Agerpres.

„Nu furnizaţi niciodată datele de conectate la Intermet/Mobile Banking şi nici datele de pe faţa şi spatele cardului. Datele de card se folosesc doar de utilizatorul acestuia când efectuează plăţi pe site-uri securizate şi nu atunci când este conentat la o reţea WI-FI public, ci trebuie să fie securizată”, completează specialiştii în securitate cibernetică.

Citește și: Campanie de fraudă prin apeluri telefonice din partea unor infractori care pretind a fi reprezentanţi ai Bursei