Un nou tip de fraudă, care folosește numele Poliției Române și BNR în apeluri telefonice, este în creștere, avetizează Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică (DNSC).

„Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale. În scenariul raportat, presupusa 'agentă de la poliţie' susţine că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.

Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a 'dovedi' identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp - document falsificat, dar credibil vizual”, explică specialiştii DNSC, într-o postare publicată, marţi, pe pagina de Facebook a instituţiei.

Potrivit sursei citate, ulterior, victima este redirecţionată către un „specialist” din cadrul BNR, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare, după care se transmite o scrisoare oficială pretins emisă de guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului.

„În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii, precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un 'mediu securizat'. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării. În tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate. Ca 'măsură suplimentară de verificare', i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informaţii”, notează Directoratul.

Pentru a preveni asemenea evenimente nedorite, specialiştii vin cu o serie de recomandări:

• nu oferi date personale sau bancare prin telefon;
• închide apelul şi sună înapoi la numărul oficial al instituţiei;
• nu continua discuţia pe WhatsApp, Telegram sau Signal;
• verifică imaginile primite cu „Reverse Image Search”;
• nu instala aplicaţii de control la distanţă;
• nu te lăsa intimidat de ton autoritar sau „articole de lege”;
• monitorizează conturile şi setează alerte de tranzacţie.

Citește și: Maturitatea în privința securității cibernetice și a digitalizării, una dintre cele mai scăzute în sectorul sănătății din România