DNSC: Tentative de fraudă tot mai frecvente pe WhatsApp
DNSC a făcut recomandări referitoare la măsurile pe care trebuie să le ia victimele.

Articol de Ana-Maria Anitoiu, Publicat: 19 Martie 2025, 17:25 • Actualizat: 19 Martie 2025, 17:25
Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC) a avertizat, miercuri, 19 martie, că sunt folosite tot mai frecvent metode de compromitere a conturilor de WhatsApp, prin solicitarea frauduloasă a codurilor de verificare.
„Dacă ai fost victima unei astfel de înşelătorii sau suspectezi că cineva încearcă să-ţi preia contul, trebuie să ţii cont de o serie de recomandări: contactaţi imediat furnizorul de telecomunicaţii pentru a solicita anularea oricărei tentative de duplicare a cartelei sau a numărului de telefon;
schimbaţi parolele conturilor afectate şi ale celor asociate, utilizând parole puternice şi unice; activaţi autentificarea în doi paşi (2FA/MFA) pentru a adăuga un strat suplimentar de securitate”, arată un mesaj publicat de DNSC, miercuri, pe propria pagină de Facebook.
Fraudă de tip „smishing”
Anterior, la jumătatea lunii ianuarie, DNSC avertiza că a început să fie folosită o nouă tentativă de fraudă de tip „smishing” sau „phishing” prin mesaje pe telefon. Prin această metodă, atacatorii vizează compromiterea unor conturi pe platforme de mesagerie, precum WhatsApp, ulterior folosind aceste conturi pentru propagarea unor tentative de fraude online.
„În cazul de faţă, mesajul transmis de atacatori utilizează următorul text: Bună! Vă rog să o votaţi pe Adeline în acest sondaj, este fiica prietenei mele din Bucureşti, premiul principal este o bursă pentru învăţământ gratuit în Franţa, asta este foarte important pentru ea. Mulţumesc mult!, precum şi un link către un site de phishing, care, de regulă, conţine cuvintele vote şi dance, iar la final extensia .top/home.
Astfel, după ce pagina web este accesată de persoanele în cauză, acestea observă două fete, una dintre ele fiind Adeline şi un buton de vot, iar în clipa în care persoana dă click pe acest buton se deschide o fereastră tip pop-up (care apare brusc peste conţinut, folosită pentru notificări, mesaje sau formulare) în care se solicită conectarea la WhatsApp pentru a putea vota. În acest moment, utilizatorului i se solicită numărul de telefon”, arată comunicatul DNSC.
Conform DNSC, după această etapă, victima primește pe WhatsApp un cod necesar pentru asocierea unui dispozitiv, pe care îl introduce în fereastra pop-up, moment în care rămâne sub impresia că a „votat”.
„În realitate, utilizatorul a oferit atacatorilor acces la contul său de WhatsApp. Ulterior, va constata că au fost trimise mesaje neautorizate către întreaga agendă de contacte şi că respectivul cont este totodată în posesia atacatorilor. S-a mai constatat şi suspendarea contului de WhatsApp, ca urmare a acţiunilor de spam sau după ce persoane apropiate au informat păgubiţii.
Precizăm că după asocierea dispozitivelor, mesajele transmise erau de două tipuri: fie replicau mesajul iniţial, astfel atacatorii încercând să compromită prin aceeaşi metodă şi alte conturi de WhatsApp, sau aveau un caracter urgent, mesaje în care se solicitau bani, de regulă suma de 1.800 lei.
Mesajul prin care se solicită bani conţine textul Bună, poţi să-mi împrumuţi 1800 RON? Am nevoie pe cardul meu sau Revolut, ţi-i dau înapoi mâine., după care se pune la dispoziţie un nume de utilizator corespondent serviciului Revolut, precizând urgenţa prin mesajul Acolo este alt nume pentru că mi-au blocat contul, dar trebuie urgent să fac o plată pe acest cont. Mulţumesc mult!'', a atras atenția DNSC.
Experţii în securitate cibernetică susţineau că, în cazul în care victima trimite bani, atacatorii persistă şi revin cu un mesaj în care cer încă o sumă de bani, respectiv 2.000 de lei, prin intermediul mesajului: Îmi pare rău că te deranjez din nou, nu ai putea să transferi încă 2.000 acolo? Am calculat greşit puţin, îţi voi returna totul mâine.
Pentru prevenirea atacurilor, DNSC le-a recomandat utilizatorilor să nu furnizeze nimănui codurile de verificare primite prin SMS sau prin aplicaţii de mesagerie. În plus, este nevoie să fie verificată întotdeauna sursa mesajelor suspecte înainte de a răspunde sau de a acţiona.
Citește și: Consilier DNSC: Peste 5 miliarde de conturi social media, compromise în 2024. Cum se pot feri utilizatorii