Președintele Klaus Iohannis a transmis, marți, ministrului Justiției cererile de urmărire penală pentru fostul premier Petre Roman și viceprim-ministrul Gelu-Voican Voiculescu, în dosarul Mineriadei din 1990.

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a transmis ministrului Justiţiei, Alina-Ştefania Gorghiu, cererile de urmărire penală astfel cum au fost solicitate, pentru faptele ce fac obiectul dosarului penal nr. 47/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, faţă de un fost prim-ministru al Guvernului României şi faţă de un fost viceprim-ministru al Guvernului României, în temeiul dispoziţiilor art. 109 alin. (2) din Constituţia României, ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, ale art. 305 alin. (4) din Codul de procedură penală, luând în considerare şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 270/2008, având în vedere solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ce îi vizează pe Roman Petre, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României, şi pe Voiculescu Gelu-Voican, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României”, a informat, marţi, Administraţia Prezidenţială.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, au fost transmise ministrului Justiţiei:

• cererea de urmărire penală a lui Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru al Guvernului României în perioada 26 decembrie 1989 - 26 septembrie 1991, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1.315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1.214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii;
• cererea de urmărire penală a lui Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru al Guvernului României în perioada 28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990, sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor contra umanităţii în variantele normative prevăzute de art. 439 alin. (1) lit. a) (4 subiecţi pasivi secundari), lit. f) (cel puţin 2 subiecţi pasivi secundari), lit. g) (cel puţin 1.315 subiecţi pasivi secundari), lit. j) (cel puţin 1.214 subiecţi pasivi secundari) Cod penal, cu aplicarea art. 5 Cod penal, urmând a se proceda conform legii.

Totodată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost înştiinţat cu privire la formularea acestor cereri, potrivit Agerpres.

Și fostul președinte Ion Iliescu este vizat în dosarul Mineriadei din 1990.

Fostul președinte Ion Iliescu a fost trimis în judecată, în 2017, petru infracțiuni contra umanității, alături de Petre Roman și fostul director SRI Virgil Măgureanu, dar la finalul anului 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât restituirea dosarului la Parchetul Militar pentru refacerea de la zero a anchetei.

Judecătorii au decis atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu-Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil „Cico” Dumitrescu, Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Dosarul Mineriadei din 1990

În zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile au decis un atac violent împotriva manifestanților din Piața Universității, susțin procurorii militari. Manifestanții cereau, în principal, adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Conform Parchetului Militar, atacul a fost pus în practică în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecinţe:

• moartea prin împuşcare a patru persoane,
• vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane,
• privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane

Peste 200 de persoane au fost duse la o unitate militară a MAI din localitatea Măgurele și au fost reținute până în după-amiaza aceleași zile, după o cercetare sumară.

Fostul preşedinte Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că el este cel care a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Bucureşti.

Citește și: Procurorul general cere aviz pentru urmărirea penală a lui Ion Iliescu