Miron Cozma s-a prezentat la Parchetul General, luni dimineaţa, 20 mai, pentru a fi audiat în dosarul Mineriadei din iunie 1990. Fostul lider al minerilor din Valea Jiului este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Întrebat de jurnaliștii prezenți la Parchetul General despre implicarea sa în reprimarea demonstranților din București în iunie 1990, Miron Cozma a răspuns că nu a existat nicio Mineriadă.

„Care Mineriadă? Toţi îl susţineţi pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în Bucureşti pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii? Eu nu am fost în Bucureşti, ce nu pricepi?”, a spus Miron Cozma.

În același dosar sunt urmăriţi penal fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu-Voican Voiculescu, fostul director al SRI Virgil Măgureanu, Adrian Sârbu, Miron Cozma, foştii generali Vasile Dobrinoiu şi Peter Petre.

Procurorii trebuie să refacă ancheta

Procurorii trebuie să refacă ancheta în dosarul Mineriadei, după ce probele strânse de anchetatori au fost anulate în instanţă. Iniţial, în iunie 2017, Ion Iliescu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii. La fel și fostul premier Petre Roman şi fostul director SRI Virgil Măgureanu.

Însă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în decembrie 2020, restituirea dosarului la Parchetul Militar, pentru refacerea de la zero a anchetei, potrivit Agerpres.

Judecătorii au hotărât atunci anularea tuturor probelor strânse de procurori, fiind constatată nelegalitatea rechizitoriului prin care Ion Iliescu a fost trimis în judecată, alături de Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, amiral (rez.) Emil 'Cico' Dumitrescu (decedat între timp), Cazimir Ionescu, Adrian Sârbu şi Miron Cozma.

Procurorii militari susţineau că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau paşnic opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac ar fi fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, SRI, precum şi peste 10.000 de mineri şi alţi muncitori din mai multe zone ale ţării.

Potrivit Parchetului Militar, atacul avut loc în dimineaţa zilei de 13 iunie 1990. Consecințele au fost: moartea prin împuşcare a patru persoane, două persoane violate, vătămarea integrităţii fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

În cadrul acestei acţiuni, peste 200 de persoane au fost ridicate şi transportate la o unitate militară a Ministerului de Interne din localitatea Măgurele, unde au fost reţinute până în după-amiaza aceleiaşi zile, când au fost lăsate să plece, după o cercetare sumară.

Ion Iliescu era acuzat de procurorii militari că a dat ordinul pentru evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, inclusiv prin folosirea unor muncitori din marile întreprinderi din Capitală.

Citește și: Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracțiuni contra umanității