Foști miniști al Sănătăţii, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă s-a prezentat la sediul Direcției Naționale Anticorupție, vineri, pentru a le fi aduse la cunoștință acuzația de abuz în serviciu care le este adusă în Dosarul vaccinurilor anti-Covid achiziționate în pandemie.

Ambii au fost puși sub urmărire penală.

Săptămâna aceasta, fostul premier Florin Cîţu a fost pus sub acuzare anchetatori.

În interviuri date presei în ultima perioadă, Vlad Voiculescu a dat asigurări că nu a făcut nimic ilegal sau incorect în timpul mandatului său.

Potrivit lui, Comitetul Naţional pentru Coordonarea Vaccinării s-a ocupat de achiziţii, centre de vaccinare și comunicarea în pandemie.

Vlad Voiculescu susține că deciziie au aparținut premierului Florin Cîțu, care nu ieşea niciodată din cuvântul preşedintelui Klaus Iohannis, relatează Radio România Actualități.

Fostul ministru consideră că, în acea perioadă de pandemie, nu avea nimeni cum să prevadă vitorul, şi anume că românii se vor vaccina de două ori mai puţin decît media europeană. În plus, toate statele europene au făcut achiziţii mult mai mari de doze anti-Covid decât numărul locuitorilor.

România, de exemplu, a contractat 2,94 de doze pentru fiecare cetăţean. Media europeană pentru anul 2021 a fost 3,12, a precizat el.

La rândul său, Ioana Mihăilă s-a declarat încrezătoare în dovedirea nevinovăției.

| Citește și: Liderul USR reclamă "rețelele SRI de influență din Justiție"

Potrivit procurorilor anticorupție, prejudiciul din acest dosar depășește un miliard de euro.

"În conformitate cu prevederile constituţionale şi legale, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie referatul cauzei, în vederea sesizării Preşedintelui României şi Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de trei persoane, cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, forma participaţiei penale fiind autoratul şi, respectiv, complicitatea", a transmis DNA.

La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.

Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, menţionează DNA.

Anchetatorii susţin că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de "opt-out", astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.

"În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane", explică procurorii.

| Citește și: Declaraţii despre dosarul achiziţiilor de vaccinuri anti-Covid, de natură să afecteze independenţa procurorilor (CSM)

Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.