Regimul belarus a eliberat 123 de deținuți, printre care și cunoscuta activistă din opoziție Maria Kolesnikova, după ce Statele Unite ale Americii au acceptat să ridice sancțiuni impuse țării.

Printre cei eliberați se află și laureatul Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiatski, eliberarea având loc în urma unor discuții purtate la Minsk cu trimisul special al președintelui american Donald Trump pentru Belarus, John Coale.

BBC News notează că SUA au fost de acord să ridice sancțiunile asupra potasiului, un ingredient-cheie pentru îngrășăminte și un export important al Belarusului, stat aliat al Rusiei.

John Coale a declarat: „Pe măsură ce relațiile dintre cele două țări se normalizează, tot mai multe sancțiuni vor fi ridicate.”

Liderul belarus Aleksandr Lukașenko nu este recunoscut ca președinte de Uniunea Europeană.

Maria Kolesnikova se afla în detenție din 2020, mare parte din timp în izolare. Vorbind după eliberare, ea a descris „un sentiment de fericire de nedescris” la revederea și îmbrățișarea oamenilor „dragi mie”.

„Este o mare fericire să văd primul apus de soare al libertății mele, o frumusețe incredibilă”, a spus ea. „Dar ne gândim și la cei care nu sunt încă liberi. Aștept momentul în care ne vom putea îmbrățișa cu toții, când toți vor fi liberi”, a adăugat Maria Kolesnikova.

Potrivit Cartierului General de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război din Ucraina, ea a fost predată Ucrainei împreună cu alți 113 deținuți.

Într-un mesaj publicat pe Telegram, autoritățile ucrainene au precizat că, după acordarea asistenței medicale necesare, foștii deținuți vor fi transportați în Polonia și Lituania.

Un număr redus de persoane, inclusiv Ales Bialiatski, au fost duse direct în capitala Lituaniei, Vilnius.

Sviatlana Țihanovskaia, lider al opoziției belaruse din exil, care aștepta în fața ambasadei SUA din Vilnius, a declarat pentru BBC că decizia de a-i trimite pe majoritatea deținuților în Ucraina a fost una neașteptată și a aparținut lui Lukașenko.

După ce a îmbrățișat-o pe Țihanovskaia, Bialiatski a spus: „Mii de oameni au fost și continuă să fie închiși… așa că lupta noastră continuă.”

Tatsiana Khomich, sora Mariei Kolesnikova, a declarat că primul lucru spus de aceasta a fost: „Mulțumesc administrației SUA, președintelui Trump și guvernului belarus pentru că au condus și purtat aceste negocieri.”

Acordul reprezintă un succes major pentru Lukașenko, liderul autoritar urmând să beneficieze și de reducerea izolării sale internaționale.

Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite nu l-au recunoscut pe acesta ca președinte în urma alegerilor considerate incorecte de acum 5 ani, care au declanșat proteste de masă reprimate violent de poliție. Atunci au fost arestate sute de persoane, inclusiv Maria Kolesnikova, iar represiunea politică a continuat de atunci.

Sancțiunile occidentale au fost înăsprite după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, când trupele ruse au intrat pe teritoriul ucrainean prin Belarus, iar rachete au fost lansate de pe teritoriul belarus.

John Coale a declarat, citat de presa de stat de la Minsk, că sancțiunile asupra potasiului vor fi ridicate imediat. Trimisul american a mai spus că a discutat cu Lukașenko despre Ucraina și despre ce ajutor ar putea oferi Minsk în eventuale negocieri cu Vladimir Putin.

Această apropiere de Minsk face parte dintr-o schimbare majoră a politicii SUA, aflată în contrast cu poziția Europei, care continuă să susțină sancționarea și izolarea regimului belarus.

Printre cei eliberați sâmbătă se mai numără Viktor Babaryko, politician de opoziție arestat în urmă cu cinci ani, și Marina Zolotova, redactor-șef al site-ului independent Tut.by.

Comentând acordul dintre SUA și Belarus privind ridicarea sancțiunilor în schimbul eliberărilor, Sviatlana Țihanovskaia a declarat că sancțiunile sunt „o pârghie pentru a-i face pe dictatori să acționeze”.

„Lukașenko nu eliberează oameni pentru că ar fi devenit uman. El vrea să-i vândă cât mai scump posibil”, consideră ea.

„Desigur, acesta este prețul. Dar știm că sancțiunile americane sunt destul de flexibile. Ele pot fi reintroduse mâine, dacă acordurile nu sunt respectate”, a conchis Sviatlana Țihanovskaia.