Statele Unite ale Americii au anunțat noi sancțiuni impuse celor mai mari două companii petroliere din Rusia – Rosneft și Lukoil – în încercarea de a presa regimul de la Kremlin să accepte un acord de pace în Ucraina.

„De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir [Putin], avem conversații bune și apoi nu duc nicăieri. Pur și simplu nu duc nicăieri,” a admis președintele Donald Trump, după o întâlnire la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, dedicată negocierilor pentru pace.

BBC News observă că anunțul sancțiunilor vine la o zi după ce liderul american a confirmat că întâlnirea planificată cu omologul rus la Budapesta a fost amânată pe termen nelimitat.

Mai devreme, miercuri, Rusia a lansat un bombardament intens asupra Ucrainei, soldat cu cel puțin 7 morți, inclusiv copii.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că sancțiunile sunt necesare din cauza „refuzului lui Putin de a pune capăt acestui război absurd”.

„Acum este momentul să oprim uciderile și să impunem un armistițiu imediat,” a spus el într-un comunicat.

Trump: „A venit timpul”

Vorbind alături de Rutte în Biroul Oval, Trump l-a criticat pe Putin pentru lipsa de seriozitate în privința păcii și a spus că speră ca sancțiunile să forțeze un progres.

„Am simțit pur și simplu că a venit timpul. Am așteptat destul de mult,” a spus Trump.

Liderul de la Casa Albă a numit pachetul de sancțiuni „extraordinar” și a adăugat că speră ca măsurile să fie ridicate rapid dacă Rusia acceptă să oprească războiul.

Rutte a salutat decizia, spunând că aceasta „pune și mai multă presiune pe Putin”. „Trebuie să pui presiune – și exact asta a făcut astăzi,” a declarat oficialul NATO.

Contextul sancțiunilor

Trump și Putin s-au întâlnit ultima dată în august, în Alaska, într-o tentativă de a încheia războiul din Ucraina. O a doua întâlnire, planificată la Budapesta, a fost acum suspendată.

Diferențele majore dintre propunerile americane și cele ruse privind pacea au devenit tot mai clare în această săptămână. Trump a indicat că principala problemă este refuzul Moscovei de a opri luptele de-a lungul actualei linii a frontului.

Secretarul american de stat, Marco Rubio, a afirmat că SUA rămân deschise pentru noi discuții cu Rusia.

Săptămâna trecută, Marea Britanie a impus un pachet similar de sancțiuni asupra companiilor Rosneft și Lukoil.

„Nu este loc pentru petrolul rusesc pe piețele globale,” a declarat Rachel Reeves, ministrul britanic de finanțe.

Ambasada Rusiei la Londra a reacționat spunând că sancționarea marilor companii energetice ruse va „perturba aprovizionarea globală cu combustibili” și va crește prețurile la nivel mondial.
De asemenea, a avertizat că măsurile vor avea „un impact negativ asupra securității energetice” a țărilor în curs de dezvoltare și că „presiunea nu face decât să complice dialogul pașnic și să ducă la escaladare”.

Importanța companiilor vizate

Cele două companii exportă împreună 3,1 milioane de barili de petrol pe zi.
Rosneft asigură aproape jumătate din producția totală de petrol a Rusiei, care reprezintă aproximativ 6% din producția globală, potrivit estimărilor guvernului britanic.

Petrolul și gazele naturale sunt principalele exporturi ale Rusiei, iar principalii clienți ai Moscovei sunt China, India și Turcia.
Trump a cerut acestor țări să înceteze achizițiile de petrol rusesc, pentru a crește presiunea economică asupra Kremlinului.

Măsura a fost salutată de ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, care a spus că sancțiunile americane sunt „binevenite și ferme”.

Reacția Uniunii Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe platforma X că a discutat telefonic cu Scott Bessent despre „lipsa de angajament a Rusiei față de procesul de pace”.
Ea a salutat și noul pachet de sancțiuni al Uniunii Europene, care include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia.

„Odată cu adoptarea iminentă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni al UE, transmitem un semnal clar de pe ambele maluri ale Atlanticului că vom menține presiunea colectivă asupra agresorului,” a scris von der Leyen.

La începutul anului, SUA și Marea Britanie au sancționat și alte mari companii energetice ruse, precum Gazprom Neft și Surgutneftegas.

În cadrul întâlnirii de la Casa Albă, Rutte a discutat cu Trump un plan în 12 puncte formulat de aliații europeni din NATO și de Kyiv, care prevede înghețarea actualelor linii ale frontului, repatrierea copiilor deportați, schimb de prizonieri, crearea unui fond pentru reconstrucția Ucrainei, garanții de securitate și un drum clar pentru aderarea Ucrainei la UE și creșterea ajutorului militar și presiunii economice asupra Moscovei.

„Să se oprească la linia de front”

La începutul săptămânii, Trump a spus că nu vrea o întâlnire „inutilă” cu Putin la Budapesta, reiterând că problema principală este refuzul Rusiei de a opri luptele.

„Lăsați frontul cum e. Am spus: opriți-vă la linia de luptă. Mergeți acasă. Opriți luptele, opriți uciderile,” a declarat el luni.

Kremlinul a respins ideea, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, spunând că „poziția Rusiei rămâne neschimbată” – referindu-se la cererea Moscovei ca trupele ucrainene să se retragă din Donbas.

Trump a negat, miercuri, un articol din Wall Street Journal potrivit căruia SUA ar fi aprobat lovituri ucrainene cu rachete cu rază lungă de acțiune pe teritoriul Rusiei, catalogând informația drept „fake news”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut SUA rachete Tomahawk cu rază lungă, spunând că simpla amenințare a introducerii lor în conflict ar putea aduce Rusia la masa negocierilor.