Atmosfera din România, înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, nu sugerează că ne aflăm într-un moment istoric. De fapt, starea generală este mai degrabă una de oboseală răspândită, notează DW într-o analiză.

Cu toate acestea, România se află la o răscruce.

Scrutinul de duminică — o reluare a alegerilor anulate în decembrie anul trecut după primul tur — va fi una dintre cele mai importante alegeri din România de la căderea comunismului la sfârșitul anilor '80.

Președintele României nu are prea multe atribuții în plan intern — dar are o anumită autoritate în politica externă și este o figură influentă în viața publică.

Acum, pentru prima dată de la înlăturarea dictatorului Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989, un extremist de dreapta — fost lider al unei galerii de fotbal, George Simion — este favorit în sondaje.

De ce sunt aceste alegeri atât de importante

România este cea mai populată țară din sud-estul Europei și cel mai important stat membru UE și NATO din regiune.

Resimte războiul din Ucraina mai direct decât orice alt stat membru al Uniunii Europene: nu doar pentru că are cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, ci și pentru că rachetele rusești survolează periodic teritoriul său, drone Shahed s-au prăbușit în Delta Dunării, iar Marea Neagră este scena provocărilor frecvente ale Rusiei.

În acest context, un singur lucru este sigur în aceste alegeri: indiferent de rezultat, România are în față un viitor nesigur și dificil.

Cine a câștigat alegerile anulate anul trecut

Compoziția actuală a candidaților este rodul întâmplării și, în parte, inevitabilă.

În noiembrie trecut, Călin Georgescu a șocat opinia publică prin câștigarea primului tur al alegerilor prezidențiale.

Personajul ezoteric este adept al teoriilor conspirației, extremist de dreapta pro-rus și apologet al Mișcării Legionare, o organizație fascistă creștin-ortodoxă interbelică.

Un factor important al succesului său a fost utilizarea inteligentă a rețelelor sociale — în special TikTok — într-o societate în mare parte deconectată de media tradițională.

Un motiv mai profund a fost, însă, frustrarea larg răspândită în societatea românească față de starea actuală a țării.

România: o „democrație simulată”

Democrația din România este în mare parte una simulată, scrie DW în analiza sa. De decenii, țara este dominată de clici politice clientelare, care își împart resursele, controlează justiția și alte instituții ale statului și împiedică orice formă de guvernare responsabilă și orientată spre viitor.

Printre acestea se numără Partidul Social Democrat (PSD), care, în ciuda numelui său, adoptă în general poziții naționaliste și tradiționaliste. Apoi este Partidul Național Liberal (PNL), care are foarte puține în comun cu liberalismul clasic politic și economic, și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR), care a degenerat într-un partid pro Viktor Orban în România.

Aceste trei partide conduc țara în diverse formule de coaliție de mai mulți ani și au format o alianță de guvernare tripartită după alegerile parlamentare din decembrie.

Georgescu, exclus din cursa reluată

După ce Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în noiembrie, Curtea Constituțională a anulat scrutinul pe motiv de finanțare ilegală a campaniei și interferență externă în favoarea sa.

Există suspiciuni că Rusia ar fi intervenit în alegeri. Până acum, însă, doar infracțiunea de finanțare ilegală a fost dovedită.

În martie, Călin Georgescu a fost exclus din cursa electorală pentru scrutinul de duminică.

Simon, favoritul scrutinului

Favoritul al alegerilor este George Simion, cel mai cunoscut extremist de dreapta din România.

În vârstă de 38 de ani, acesta și-a început cariera politică în rândul huliganilor din galeriile de fotbal din București, devenind cunoscut pentru acte de violență împotriva minorității maghiare din România și pentru fondarea, în 2019, a partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

AUR militează pentru o Românie Mare, care ar include Republica Moldova și părți din Ucraina.

A obținut locul al doilea la alegerile parlamentare din noiembrie trecut, cu aproximativ 18% din voturi. Împreună cu alte două partide, extrema dreaptă deține aproximativ 35% din locurile din parlament.

Presupuse legături cu Rusia

George Simion a ajuns în centrul atenției în ultimii ani prin acte de agresiune și violență extremă în parlament.

În februarie 2022, a agresat fizic un ministru la tribună. În decembrie 2023, i-a strigat unei foste colege de partid, în plen: „Te abuzez sexual!”.

În videoclipurile sale de pe TikTok și Facebook, folosește frecvent un limbaj violent, specific infractorilor de stradă.

Există suspiciuni că ar avea legături cu serviciul secret rus FSB și cu naționaliști ruși, inclusiv cu ideologul fascist și eurasiatic Alexandr Dughin.

George Simion este interzis pe teritoriul Moldovei și Ucrainei.

Pentru a atrage un electorat mai larg, George Simion și-a moderat considerabil discursul în această campanie. Se prezintă ca un susținător al lui Donald Trump și „salvator al democrației românești”.

Majoritatea sondajelor îl creditează cu peste 30% din voturi. Totuși, sondajele din România sunt adesea nesigure, fiind folosite ca instrumente de propagandă, iar multe institute de sondare nu sunt independente.

Revenire pe scena politică

Crin Antonescu (65 de ani), fost lider al PNL, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan (55 de ani), sunt aproape la egalitate pe locul doi, primul având un ușor avantaj în sondaje.

Crin Antonescu este candidatul comun al coaliției aflate la guvernare — PSD, PNL și UDMR.

Mai multe publicații românești îl numesc ironic „omul din trecut care vrea să aducă România în viitor”, aluzie la numele alianței sale electorale, România Înainte. Totuși, Crin Antonescu simbolizează un trecut marcat de corupție și clientelism.

Primarul tăcut al Capitalei

DW consideră că singurul candidat care ar putea aduce o schimbare reală este Nicușor Dan, primarul Bucureștiului. Este un liberal progresist, candidat independent, cunoscut pentru lupta împotriva mafiei imobiliare din capitală și pentru co-fondarea partidului USR.

Matematician de profesie, este perceput ca fiind onest, incoruptibil, dar nu foarte eficient în mandatul său de primar, din cauza opoziției sistemului. Spre deosebire de Crin Antonescu, susține sprijinul necondiționat pentru Ucraina.

Vorbitor calm și analitic, Nicușor Dan este considerat echilibrat și orientat spre soluții pe termen lung. Este văzut ca un om al cetățenilor și caută contactul direct cu aceștia.

Candidata liberală Elena Lasconi nu este considerată o concurentă serioasă în alegerile de duminică, deși a surprins în noiembrie anul trecut prin clasarea pe locul al doilea. Între timp, și-a pierdut sprijinul partidului USR, care îl susține acum pe Nicușor Dan.

Este puțin probabil ca un candidat să câștige direct alegerile de duminică, întrucât niciunul nu pare capabil să obțină majoritatea absolută.

Turul doi al alegerilor este programat pentru 18 mai.

Citește și: IGPR verifică sesizări despre filmarea buletinelor de vot