Serviciul Federal de Informații al Elveției a anunțat că va deschide, în cele din urmă, dosarele ținute mult timp sub sigiliu despre criminalul nazist Josef Mengele, fără a preciza însă și data la care acestea vor deveni publice.

BBC amintește că el a fugit din Europa după Al Doilea Război Mondial, însă ani la rând au circulat zvonuri că ar fi petrecut o perioadă în Elveția, deși pe numele său exista un mandat internațional de arestare.

Istoricii au solicitat în repetate rânduri acces la aceste documente, însă până acum autoritățile de la Berna au refuzat.

Josef Mengele a fost medic în cadrul Waffen SS și a activat în lagărul de exterminare Auschwitz, din Polonia ocupată de naziști, unde selecta persoanele trimise în camerele de gazare – aproximativ 1,1 milioane de oameni au murit acolo, dintre care circa un milion erau evrei.

Cunoscut drept „Îngerul Morții”, el a ales și deținuți, în special copii și gemeni, pentru experimente medicale sadice, înainte de a-i trimite și pe aceștia la moarte.

După război, Josef Mengele, asemenea multor naziști de rang înalt, și-a schimbat rapid atât uniforma, cât și numele.

Folosindu-se de o identitate falsă, a obținut documente de călătorie ale Crucii Roșii de la consulatul elvețian din Genova, în nordul Italiei, și le-a utilizat pentru a fugi în America de Sud.

Crucea Roșie destinase aceste documente miilor de persoane din Europa rămase fără cetățenie sau strămutate după război, însă și naziști care încercau să evite justiția au reușit să le obțină, fapt pentru care organizația și-a cerut ulterior scuze.

Legătura cu Elveția

Deși a fugit din Europa în 1949, Mengele a petrecut o vacanță la schi în Alpii elvețieni împreună cu fiul său, Rolf, în 1956. Aceste informații sunt cunoscute încă din anii 1980.

Oficial, după acel moment, și-ar fi petrecut restul vieții în America de Sud.

Însă istoricul elvețian Regula Bochsler s-a întrebat mereu dacă Mengele nu s-a întors ulterior în Elveția, mai ales după emiterea mandatului internațional de arestare din 1959.

În timp ce cerceta posibilul rol al Elveției ca țară de tranzit pentru naziștii fugari, Bochsler a descoperit că, în iunie 1961, serviciile secrete austriece au avertizat autoritățile elvețiene că Mengele călătorea sub o identitate falsă și s-ar putea afla pe teritoriul Țării Cantoanelor.

În același timp, soția lui Mengele închiriase un apartament la Zürich și solicitase rezidență permanentă.

„Există indicii că Mengele plănuia o călătorie în Europa în 1959”, a declarat istoricul pentru BBC. „De ce ar fi închiriat doamna Mengele un apartament în Zürich?”

Apartamentul se afla într-o suburbie modestă, deși familia Mengele avea resurse financiare pentru ceva mult mai luxos. Totuși, locuința era aproape de aeroportul internațional.

Bochsler a consultat dosare ale poliției din Zürich care arată că apartamentul a fost pus sub supraveghere în 1961. Polițiștii au consemnat chiar și faptul că soția lui Mengele conducea un Volkswagen însoțită de un bărbat neidentificat.

Dosare sigilate până în 2071

Arestarea unui criminal de război urmărit internațional, așa cum era Mengele în 1961, ar fi implicat poliția federală elvețiană. În 2019, Bochsler a solicitat acces și la dosarele federale.

Cererea i-a fost respinsă. Documentele au fost sigilate până în 2071 din motive de securitate națională și pentru protejarea familiei extinse.

Bochsler nu a fost singurul istoric refuzat. În 2025, istoricul Gérard Wettstein a încercat din nou, însă a primit același răspuns.

„Părea ridicol”, a declarat acesta pentru BBC. „Atât timp cât dosarele rămân închise până în 2071, alimentează teoriile conspirației. Toată lumea spune că trebuie să ascundă ceva.”

Wettstein a contestat decizia în instanță și a lansat o campanie de crowdfunding pentru a acoperi costurile procesului.

„Am strâns 18.000 de franci elvețieni în doar câteva zile”, a spus el.

Ulterior, Serviciul Federal de Informații al Elveției și-a schimbat poziția și a anunțat că istoricului i se va permite accesul la dosare, „sub rezerva unor condiții și cerințe care urmează să fie definite”.

Posibile legături cu Mossadul

Nu toți sunt convinși că documentele vor conține informații importante despre Josef Mengele.

Sacha Zala, președintele Societății Elvețiene de Istorie, spune că este „absolut sigur” că dosarele nu conțin nimic relevant despre Mengele însuși, însă crede că ar putea include referiri la servicii secrete străine sau la informatori externi.

La sfârșitul anilor 1950, Mossadul israelian urmărea activ criminalii de război naziști fugari, iar Zala suspectează că serviciile israeliene ar fi colaborat cu autoritățile elvețiene.

Acesta consideră că autoritățile elvețiene au alimentat teoriile conspirației prin secretizarea excesivă a dosarelor.

Alți istorici susțin că secretul din jurul documentelor spune mai multe despre Elveția decât despre Mengele.

„Este un conflict între securitatea națională și transparența istorică, iar în Elveția prima prevalează adesea”, spune istoricul Jakob Tanner.

Acesta a făcut parte din Comisia Bergier, care a analizat în anii 1990 relațiile Elveției neutre cu Germania nazistă, inclusiv rolul băncilor elvețiene.

Tanner amintește că Elveția este încă sensibilă în privința rolului său din timpul războiului, când refugiați evrei au fost respinși la frontieră, iar băncile elvețiene au păstrat averile unor familii evreiești care au murit ulterior în lagărele naziste.

Un mister care persistă

Tanner consideră plauzibilă prezența lui Josef Mengele în Elveția în 1961.

În 1960, Adolf Eichmann fusese capturat în Argentina de Mossad, iar există dovezi că alți naziști refugiați în America de Sud se temeau că ar putea fi următorii și considerau Europa mai sigură, datorită rețelelor de rude și prieteni rămase acolo.

Un istoric care a avut acces temporar la o parte dintre dosarele Mengele în 1999 a concluzionat că nu poate fi nici confirmată, nici infirmată prezența lui pe teritoriul Elveției.

Între timp, nu a fost stabilită nicio dată pentru publicarea documentelor, iar istoricul Wettstein se teme că acestea vor fi masiv cenzurate.

„Mă tem că vom primi un dosar mai mult negru decât transparent”, spune el.

Și Regula Bochsler se teme că multe informații vor fi eliminate.

„Nu am deloc încredere în autorități. Mă tem că va arăta ca dosarele Epstein. De ce au fost aceste dosare Mengele ținute închise atât de mult timp?”

Josef Mengele a fost înconjurat de mister, zvonuri și teorii ale conspirației timp de decenii.

Nu a fost niciodată arestat și nici condamnat pentru crimele sale. Când a murit în Brazilia, în 1979, a fost înmormântat sub un nume fals.

Zvonurile au continuat însă să circule. În 1985, trupul său a fost exhumat, iar în 1992 testele ADN au confirmat definitiv identitatea sa.

Doctorul Auschwitzului murise. Dar a fost vreodată în Elveția? Autoritățile elvețiene pur și simplu nu l-au observat? Au închis ochii pentru a evita scandalul pe care l-ar fi provocat arestarea sa? Sau, ca multe alte lucruri legate de Mengele, este doar un zvon?

„Poate că nu vom afla niciodată adevărul complet”, spune Wettstein. „Nu vom ști niciodată sigur dacă a fost aici sau nu… dar poate vom avea măcar o imagine mai clară.”