Alegătorii din Elveția au respins cu o majoritate covârșitoare, duminică, o interpretare mai strictă a tradiției de neutralitate diplomatică a țării.

Peste 70% dintre votanți s-au pronunțat împotriva unor propuneri care ar fi împiedicat Elveția să impună sancțiuni fără aprobarea Organizației Națiunilor Unite, potrivit rezultatelor oficiale.

Inițiativa ar fi blocat, de asemenea, țara să dezvolte relații mai strânse cu alianța militară NATO.

Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a redeschis dezbaterea privind politica de nealiniere pe care Elveția o urmează de secole.

Potrivit BBC, Moscova a susținut deschis inițiativa, sprijinită de Partidul Popular Elvețian (SVP), de dreapta, dar contestată de guvernul federal și de toate celelalte partide importante.

Lukas Golder, codirector al institutului de cercetare Gfs.bern, a declarat pentru postul public elvețian SRF că alegătorii nu au respins neutralitatea țării, ci că votul a arătat sprijinul Elveției pentru sancțiunile împotriva Rusiei.

„Oamenii au o idee clară despre ceea ce ar trebui să realizeze neutralitatea Elveției”, a spus el.

Ministrul elvețian de Externe, Ignazio Cassis, a declarat, într-o dezbatere televizată recentă, că „neutralitatea a fost întotdeauna aplicată cu un anumit grad de flexibilitate”.

Deși Elveția nu intenționează să ridice interdicția privind vânzarea de arme către țări aflate în conflict, inclusiv Ucraina, el a subliniat că „neutralitatea nu înseamnă indiferență”.

Cassis a adăugat că Elveția „nu va întoarce privirea atunci când vedem încălcări ale regulilor internaționale care ne permit să trăim în pace”.

Neutralitatea Elveției a fost recunoscută pe plan internațional în 1815, când țării i-a fost acordat statutul de „neutralitate perpetuă” la Congresul de la Viena, într-o perioadă de războaie și tulburări în Europa.

Această neutralitate a fost definită juridic prin Convenția de la Haga din 1907, care interzicea Elveției să furnizeze arme țărilor aflate în război. Anterior, țara a respins o solicitare a Germaniei privind muniție pentru tancuri trimise la Kiev.

Elveția și-a păstrat neutralitatea în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Totodată, băncile sale au primit aur jefuit de naziști, iar țara a refuzat intrarea a mii de refugiați evrei, într-o încercare de a împiedica o invazie a Germaniei naziste.

Elveția și-a cerut scuze pentru aceste politici în anii 1990.

Sistemul elvețian de democrație directă presupune că deciziile politice majore sunt adesea lăsate în seama alegătorilor, prin referendumuri.