Serviciul german de informații interne a avertizat că regimul iranian și-ar putea intensifica operațiunile împotriva unor ținte din Europa după încetarea conflictului cu Israelul și Statele Unite ale Americii, inclusiv atacuri asupra instituțiilor evreiești și israeliene, a dizidenților iranieni și a altor persoane considerate opozanți ai regimului.

Potrivit Euractiv, Bundesamt für Verfassungsschutz (BfV) monitorizează cazuri care implică persoane din Germania care au călătorit în Iran pentru instruire militară sau care „s-au pus în slujba” autorităților de la Teheran.

„Aceste activități sunt investigate de divizia de contraspionaj a BfV”, a precizat agenția.

„BfV apreciază că, după încheierea războiului, regimul iranian ar putea folosi serviciile sale de informații pentru a identifica și viza opozanți ai regimului, inclusiv ținte (pro-)evreiești, (pro-)israeliene și americane, dizidenți iranieni și alte persoane considerate «trădători».”

Deși campania militară israeliano-americană a slăbit semnificativ aparatul de securitate iranian, oficialii din domeniul informațiilor se tem că Teheranul și-ar putea redirecționa resursele către operațiuni externe odată ce presiunea imediată asupra regimului se va reduce.

Potrivit BfV, serviciile secrete iraniene sunt dispuse să utilizeze metode care se apropie de terorismul de stat.

„Acestea variază de la amenințări împotriva persoanelor vizate până la operațiuni de supraveghere desfășurate în pregătirea unor atentate”, a precizat agenția.

Fostul rezident din Berlin, Ashkan K., s-a mutat recent la Teheran și a făcut apel la iranienii din diaspora „să își servească țara în această apărare națională. Opțiunile sunt numeroase.”

Surse din serviciile de informații au declarat pentru Euractiv că au existat cel puțin câteva zeci de plecări din Germania către Iran implicând persoane care ulterior au lucrat în beneficiul regimului.

Printre acestea se numără doi bărbați din Hamburg care au apărut într-un videoclip de propagandă la un punct de control al miliției Basij, purtând puști de asalt. Unul dintre ei, cunoscut sub numele de Benjamin G., ar aparține cercului extins al Centrului Islamic din Hamburg (IZH), considerat mult timp de autoritățile germane drept cea mai importantă bază a Teheranului în Europa înainte de a fi interzis în 2024.

În alte cazuri confirmate pentru Euractiv de surse din serviciile de informații, mai multe persoane care au plecat din Germania în Iran au participat la campanii de propagandă în apărarea regimului, făcând apel la „fiecare iranian, indiferent unde se află”, să „contribuie la apărarea patriei”.

Una dintre persoanele care apar în videoclipuri de propagandă de la Teheran este Aitak Barani, rezident de lungă durată în Germania și susținător Hamas, condamnat și amendat anul trecut la Frankfurt pentru glorificarea atacurilor Hamas din 7 octombrie asupra Israelului.

Benjamin G. din Hamburg a apărut într-un videoclip de propagandă pentru regimul iranian, păzind un punct de control și fiind înarmat cu ceea ce pare a fi o pușcă de asalt Type-56.

„Nivelul abstract de amenințare reprezentat de serviciile de informații iraniene la adresa țintelor (pro-)evreiești, (pro-)israeliene, precum și a persoanelor și grupurilor din opoziția iraniană din Germania rămâne ridicat”, a transmis BfV.

Pentru activități teroriste sponsorizate de stat, serviciile secrete iraniene se bazează în principal pe intermediari conectați la rețele de crimă organizată deja active în țările vizate, a adăugat agenția.

Ca strategie intermediară cu costuri reduse, regimul iranian se bazează, din martie 2026, pe o campanie de recrutare desfășurată sub numele Harakat Ashab al-Yamin al-Islamia (HAYI). Potrivit BfV, HAYI utilizează rețele sociale din cercurile pro-iraniene și șiite extremiste pentru a-și promova activitățile.

„Modelul lor se bazează pe atacuri simple, numeroase și ieftine, executate de recruți locali ușor de sacrificat - adesea tineri delincvenți sau minori - contactați prin Snapchat sau Telegram și plătiți cu sume mici de bani”, a declarat pentru Euractiv cercetătorul Adrian Shtuni.

Acesta a spus că a documentat 17 atacuri pe care le atribuie HAYI în Europa, majoritatea implicând dispozitive explozive improvizate sau incendieri nocturne.

„Prin folosirea unor operativi tineri, ieftini și ușor de înlocuit, statele sau rețelele pot genera amenințări greu de anticipat sau monitorizat, costisitor de contracarat și și mai dificil de împiedicat prin metode convenționale de combatere a terorismului”, a spus el, argumentând că astfel de operațiuni sunt mult mai ieftine pentru Garda Revoluționară iraniană decât pregătirea unor agenți profesioniști sau asumarea unei implicări directe a statului.

Fluxul constant de incidente de nivel redus asociate HAYI riscă, potrivit acestuia, să suprasolicite serviciile europene de securitate, obligându-le să protejeze ținte vulnerabile precum sinagogi, școli și centre comunitare, în timp ce monitorizează un volum tot mai mare de activitate online și piste de investigație.

„O abordare pe două direcții - respectiv hărțuiri ieftine de tip HAYI combinate eventual cu comploturi mai sofisticate realizate de persoane instruite revenite în Europa sau de celule inactive reactivate - reprezintă un risc plauzibil pentru care autoritățile europene ar trebui să se pregătească.”

Vineri, Departamentul american al Justiției a anunțat arestarea lui Mohammad Baqer Al-Saadi, comandant de rang înalt al miliției șiite irakiene Kataib Hezbollah și presupus coordonator-cheie al operațiunilor HAYI.