Un sondaj al Parlamentului European realizat în rândul cetățenilor UE cu vârste între 16 și 30 de ani arată că majorarea prețurilor și costul vieții sunt o preocupare pentru 40% dintre respondenți.

O treime dintre tineri consideră că Uniunea Europeană ar trebui să își concentreze atenția asupra mediului și schimbărilor climatice în următorii cinci ani, în timp ce 31% cred că situația economică și crearea de locuri de muncă ar trebui să fie o prioritate.

Potrivit Eurobarometrului, aproape trei din zece respondenți (29%) doresc ca UE să acorde prioritate protecției sociale, bunăstării și accesului la servicii de sănătate.

Mai mult de unul din cinci participanți a evidențiat educația și formarea profesională (27%), locuințele (23%) și apărarea și securitatea UE (21%) ca fiind priorități importante.

Apărarea europeană este o preocupare deosebită pentru tinerii din Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%).

"Ascultarea tinerilor europeni și a preocupărilor lor este esențială pentru politicieni, factori de decizie și pentru democrația europeană. Tinerii de astăzi sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, schimbările climatice, securitate și șansele lor de a găsi un loc de muncă bun. Acestea sunt preocupări pe care trebuie să le abordăm în fiecare decizie pe care o luăm și în fiecare lege pe care o adoptăm. Altfel, riscăm să pierdem o generație în fața deziluziei", a spus președinta Parlamentului European, Roberta Metsola.

Rețelele sociale depășesc televiziunea ca principală sursă de informare

Rețelele sociale sunt principala sursă de informare despre probleme politice și sociale pentru 42% dintre respondenții cu vârste între 16 și 30 de ani, în timp ce televiziunea este a doua sursă preferată (39%).

Preferința pentru TV este mai accentuată în rândul celor cu vârste între 25 și 30 de ani, care sunt, de asemenea, mai predispuși să utilizeze platforme online de știri și radio decât tinerii între 16 și 18 ani.

Participanții mai tineri (16-18 ani) se bazează mai mult pe rețelele sociale (45%) decât cei cu vârste între 25 și 30 de ani (39%) și au mai multă încredere în informațiile primite de la prieteni, familie sau colegi (29% față de 23%).

„Peisajul informațional se schimbă rapid. Având în vedere că majoritatea tinerilor își obțin știrile din rețelele sociale, politicienii și platformele de social media au o responsabilitate specială în combaterea dezinformării în creștere”, a adăugat Roberta Metsola.

Televiziunea rămâne, totuși, principala sursă de informare pentru tinerii din Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%).

Presa online și platformele de știri, alături de radio, sunt surse de informare pentru 26% dintre participanții mai tineri și pentru 16% dintre cei mai în vârstă.

În ediția din 2021 a sondajului, principalele surse de știri erau rețelele sociale și site-urile de știri, fiecare fiind menționată de 41% dintre respondenți.

Instagram și TikTok, cele mai utilizate rețele sociale pentru știri

Instagram este cea mai populară platformă pentru obținerea știrilor politice și sociale în rândul tinerilor (47%), urmată de TikTok (39%). X (fostul Twitter) este utilizat doar de 21% dintre tineri, conform sondajului.

O mare majoritate (76%) dintre tineri consideră că au fost expuși anterior la dezinformare și știri false.

În nouă state membre ale UE, peste jumătate dintre respondenți declară că au fost expuși „des” sau „foarte des” la dezinformare, cele mai ridicate procente fiind înregistrate în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). În schimb, procentul celor care cred că nu au fost niciodată expuși la dezinformare și știri false este cel mai mare în România (19%), urmată de Bulgaria (11%).

70% dintre participanți au declarat că sunt încrezători că pot recunoaște dezinformarea. Respondenții din Malta și Croația au fost cei mai siguri de capacitatea lor de a identifica știrile false, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia s-au simțit cel mai puțin încrezători.

Context

Sondajul Eurobarometru pentru Tineret a fost realizat de Ipsos între 25 septembrie și 3 octombrie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Un total de 25.863 de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani au fost chestionați prin interviuri online asistate de calculator (CAWI), utilizând paneluri online.

Rezultatele au fost ponderate în funcție de proporția acestui grup de vârstă în fiecare țară a UE.

Rezultatele Eurobarometrului pentru Tineret oferă o înțelegere detaliată a participării politice a tinerilor europeni, a nevoilor și preocupărilor acestora.

Concluziile vor contribui la asigurarea faptului că principalul eveniment dedicat tineretului al Parlamentului, EYE2025, va aborda subiectele care contează cel mai mult pentru generația tânără a UE.

Înscrierile pentru EYE2025 sunt deschise până la 21 februarie. În perioada 13-14 iunie 2025, evenimentul va aduce împreună mii de tineri din întreaga UE și din afara acesteia, pentru a dezbate, a face schimb de opinii și a contribui la conturarea viitorului Europei, în sediul Parlamentului European de la Strasbourg.

Citește și: Programe de ucenicie pentru tinerii de sub 30 de ani