Capitala ungară a fost, vineri, scena unui progres major în dosarul Schengen.

Austria a fost de acord să îşi ridice veto-ul îndelungat asupra aderării României şi Bulgariei la spațiul de circulație fără paşapoarte, pe care cele două ţări est-europene au încercat ani de zile să îl obţină, dar s-au lovit de rezistenţa Vienei.

Progresul a fost anunţat, vineri după-amiază, de preşedinţia ungară a Consiliului UE, care a găzduit la Budapesta o reuniune cu miniştrii de interne din România, Bulgaria şi Austria.

Cei trei miniştri au semnat un "acord comun" pentru a deschide calea către aderarea completă la Schengen, a declarat un purtător de cuvânt maghiar, relatează Euronews, preluat de Rador Radio România.

Declaraţia subliniază "progresele" înregistrate în reducerea migraţiei ilegale şi a cererilor de azil în cele trei ţări şi include un angajament de accelerare a deportărilor solicitanţilor respinşi. În practică, acordul înseamnă abolirea controalelor la frontierele interne terestre, ultimul obstacol rămas.

La începutul acestui an, controalele paşapoartelor la frontierele maritime şi aeriene au fost eliminate definitiv, într-o primă concesie făcută de Viena. Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a salutat vestea, afirmând că România şi Bulgaria "aparţin pe deplin" spaţiului Schengen.

"Haideţi ca în 2025 Schengen să devină mai puternic", a spus Ursula von der Leyen.

Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, a fost la fel de pozitivă, afirmând că "un Schengen mai puternic înseamnă o Europă mai puternică".

Pentru a deveni realitate, acordul de la Budapesta trebuie să fie aprobat în unanimitate de statele membre, un proces care se aşteaptă să decurgă fără probleme. Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, care a participat la reuniunea ministerială, a declarat că votul va avea loc pe 12-13 decembrie şi că, "sperăm", până la 1 ianuarie, controalele la frontierele terestre vor fi eliminate complet.

"Acesta este un moment minunat, sunt foarte fericită astăzi", a declarat Ylva Johansson într-un mesaj video.

Excluderea României şi Bulgariei din Spaţiul Schengen, care cuprinde 450 de milioane de persoane şi marea majoritate a statelor membre, a fost o sursă recurentă de fricţiuni între cele două ţări şi Austria, principalul stat care s-a opus aderării.

Viena a declarat că sosirea continuă a migranţilor ilegali este dovada că Schengen "nu funcţionează" şi că o nouă extindere nu este justificată. Bucureştiul şi Sofia au contestat această afirmaţie, susţinând că niciuna dintre ele nu face parte din ruta Balcanilor de Vest prin care mii de migranţi intră ilegal în bloc în fiecare an.

Bruxelles-ul a sprijinit ferm candidaturile lor, iar din 2011, Comisia Europeană, care are sarcina de a evalua candidaturile Schengen, a insistat că România şi Bulgaria erau "pregătite" să adere şi a pledat pe lângă Austria să renunţe la veto. Ţările de Jos s-au opus, de asemenea, iniţial, dar au cedat în cele din urmă.

Progresul survine într-un moment delicat pentru Schengen: mai multe state membre, precum Germania şi Franţa, au reintrodus controalele la frontieră în încercarea de a controla migraţia ilegală, chiar dacă experţii pun la îndoială eficacitatea acestei măsuri unilaterale.

Potrivit declaraţiei comune semnate vineri, vor fi instituite controale temporare la frontieră între Ungaria şi România şi între România şi Bulgaria timp de cel puţin şase luni pentru a "preveni orice ameninţare gravă la adresa ordinii publice şi a securităţii interne"