Ediția din acest an a Forumului Economic Mondial se anunță una cu totul specială.

În stațiunea elvețiană, de regulă calmă și sobră, tensiunea a devenit tot mai vizibilă pe măsură ce liderii mondiali urmau să sosească pentru ceea ce se anunță a fi o reevaluare fundamentală a ordinii internaționale, notează Euronews.

Toate privirile sunt îndreptate spre mijlocul săptămânii, când președintele american Donald Trump este așteptat să participe pentru prima dată în ultimii 6 ani la reuniunea internațională. Sosirea sa are loc pe fondul tensiunilor generate de încercările sale de a obține controlul asupra Groenlandei, de amenințările cu impunerea de tarife aliaților europeni și de intervenția militară a SUA în Venezuela.

Reuniunea anuală a elitelor politice și economice are loc într-un moment în care Europa se confruntă cu cea mai mare provocare din ultimele decenii în relația cu Washingtonul, în ceea ce privește modelul economic și arhitectura sa de securitate.

Europenii așteaptă răspunsuri

Discursul principal al lui Donald Trump, programat miercuri, se va concentra în mare parte pe problemele interne ale Statelor Unite, chiar dacă va fi rostit într-un cadru internațional.

Președintele se confruntă cu presiuni interne legate de costul vieții și intenționează să anunțe „inițiative pentru reducerea costurilor locuințelor” și să își promoveze agenda economică, „care a propulsat Statele Unite în fruntea creșterii economice mondiale”, potrivit unui oficial al Casei Albe.

Totodată, Donald Trump se va adresa direct liderilor europeni, subliniind că „Statele Unite și Europa trebuie să lase în urmă stagnarea economică și politicile care au generat-o”.

Recent, președintele american a amenințat cu impunerea de tarife statelor europene membre NATO dacă acestea nu sprijină încercarea sa de a prelua controlul asupra Groenlandei. Ca reacție, mai multe state europene au desfășurat trupe pe insulă.

Aceste evoluții au provocat îngrijorare profundă în rândul liderilor europeni, care consideră că dorința SUA de a prelua controlul asupra Groenlandei „indiferent de voința părților implicate” subminează fundamentele NATO și pune în pericol o relație transatlantică veche de decenii.

Duminică, Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia și Suedia au emis o declarație comună în care avertizează că acțiunile lui Donald Trump riscă să declanșeze „o spirală periculoasă” și să afecteze grav relațiile transatlantice.

În timp ce unii lideri, precum secretarul general al NATO, Mark Rutte, au încercat să calmeze spiritele, afirmând că „vor continua eforturile pentru rezolvarea situației privind Groenlanda”, tensiunile nu s-au diminuat, ci dimpotrivă.

Ucraina, Gaza și noile calcule geopolitice

Pe agenda de la Davos se află și războiul din Ucraina, pe care Trump a declarat în repetate rânduri că vrea să-l încheie.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la Davos și speră să se întâlnească cu Trump pentru a semna garanții de securitate în perspectiva unui posibil armistițiu cu Rusia. Liderii G7 doresc, de asemenea, discuții pe acest subiect.

Delegația americană este cea mai numeroasă de până acum și îi include pe secretarul de stat Marco Rubio, emisarul special Steve Witkoff și pe Jared Kushner, ginerele președintelui, toți implicați în dosarele sensibile legate de Ucraina.

Deși Casa Albă afirmă că nu sunt programate întâlniri bilaterale, prezența acestora alimentează speculațiile privind un posibil acord între Trump și Zelenski la Davos.

Totodată, Donald Trump ar putea convoca la Davos prima reuniune a așa-numitului „Consiliu pentru Pace” dedicat Fâșiei Gaza, ai cărui membri fondatori au fost anunțați recent. Potrivit unor surse americane, o contribuție de un miliard de dolari ar asigura un loc permanent în acest organism, fondurile urmând să fie folosite pentru reconstrucția Gazei.

Printre liderii invitați se numără premierul Ungariei, Viktor Orbán, dar și reprezentanți ai Iordaniei, Greciei, Ciprului, Pakistanului, Canadei, Turciei, Egiptului, Paraguayului, Argentinei și Albaniei. India ar fi primit, de asemenea, o invitație.

În scrisorile transmise liderilor lumii, Donald Trump a afirmat că acest consiliu va adopta „o abordare îndrăzneață și nouă pentru rezolvarea conflictelor globale”. Criticii susțin însă că inițiativa ar putea reprezenta o tentativă de creare a unei alternative la ONU, aflată sub controlul direct al președintelui american.

Davos, din nou în centrul lumii

Rămâne deschisă și situația din Venezuela, după operațiunea militară americană care a dus la înlăturarea lui Nicolás Maduro, precum și dosarul Iranului, unde Donald Trump ar fi renunțat în ultimul moment la o intervenție militară.

Prezența șefului diplomației iraniene, Abbas Araghchi, la Davos sugerează însă că discuții informale ar putea avea loc.

Forumului de la Davos i-a fost mereu dificil să-l integreze pe Donald Trump. În 2018, prima sa apariție a fost întâmpinată cu huiduieli, iar în 2020 a respins public „profeții apocalipsei” în privința climei și economiei.

Revenit la putere, Donald Trump este acum mai ferm ca oricând. Faptul că Statele Unite dispun de două sedii la Davos – unul dintre ele într-o biserică transformată în spațiu diplomatic – arată clar intenția Washingtonului de a-și reafirma statutul de lider al lumii occidentale.

Pentru Europa, summitul vine într-un moment critic: creștere economică slabă, amenințări de securitate la granița de est și incertitudini tot mai mari privind capacitatea continentului de a se apăra fără sprijinul deplin al Statelor Unite.