Europa Occidentală a înregistrat cel mai călduros început de vară din istoria măsurătorilor, lunile iunie și iulie atingând valori record, pe fondul valurilor repetate de căldură, al secetei extinse și al incendiilor devastatoare, fenomene amplificate de încălzirea globală.

De asemenea, oceanele planetei au atins în iulie temperaturi fără precedent pentru această lună, a anunțat luni observatorul european pentru schimbări climatice, în buletinul său lunar.

„Nu ne-am mai confruntat cu o astfel de climă în timpul vieții noastre și poate nici măcar de la începuturile civilizației”, avertizase miercuri, în fața jurnaliștilor, Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S).

La nivel mondial, iulie 2026 a devenit, la egalitate cu iulie 2024, a doua cea mai călduroasă lună iulie înregistrată vreodată, fiind depășită doar de iulie 2023.

Secetă extinsă

Fenomenul a fost cel mai pronunțat în Europa Occidentală, pe continentul care se încălzește cel mai rapid.

Temperatura medie combinată înregistrată în această regiune în lunile iunie și iulie a ajuns la 21,62 grade Celsius, depășind recordul din 2022 și „reflectând persistența excepțională a căldurii” din această vară, potrivit Copernicus.

Iunie 2026 a fost deja cea mai călduroasă lună iunie înregistrată în regiune, iar iulie s-a clasat pe locul al doilea între cele mai călduroase luni iulie. Cu o temperatură medie de 22,48 grade Celsius, cu 2,53 grade peste media perioadei 1991–2020, luna trecută a fost depășită doar de iulie 2006, când media a fost de 22,54 grade.

Din luna mai, Europa de Vest a trecut prin patru episoade de căldură extremă, două dintre acestea producându-se în iulie.

Valurile de căldură au alimentat o secetă aproape generalizată în Franța, Spania, unele regiuni ale Germaniei și Regatul Unit.

Copernicus semnalează că, în iulie, nivelurile de umiditate din solurile Europei Occidentale au fost „semnificativ mai scăzute decât în iulie 2022”, ultima vară marcată de o secetă severă în această regiune.

Este „un exemplu clar al modului în care schimbările climatice intensifică fenomenele termice extreme, căldura și seceta amplificându-se reciproc”, a explicat Samantha Burgess, reprezentantă a Copernicus.

În consecință, debitele râurilor au fost „excepțional de scăzute”, în special pe Sena, Rin și Dunăre. Nivelurile reduse au sporit presiunea asupra alimentării cu apă, irigațiilor, ecosistemelor acvatice, transportului fluvial și producției de energie în mai multe țări.

Aceste condiții au favorizat și „o activitate excepțională a incendiilor de vegetație în regiune, atât în ceea ce privește suprafața arsă, cât și emisiile” de carbon, potrivit Copernicus.

În Franța, aproximativ 42.000 de hectare au fost afectate de un incendiu de proporții în Gironde, iar în Spania au ars 44.000 de hectare în provincia Ávila.

Ce urmează

În iulie, oceanele planetei au atins temperaturi record pentru a doua lună consecutiv. Temperatura medie globală la suprafața mărilor a ajuns la 20,96 grade Celsius, depășind precedentul record stabilit în 2023.

Temperatura oceanelor a atins „niveluri excepțional de ridicate” într-o mare parte a Pacificului tropical. În această regiune, actualele condiții asociate ciclului climatic natural El Niño – care tinde să încălzească apele și să majoreze temperaturile globale, alimentând în același timp fenomene extreme precum secetele și inundațiile – „ar urma să se intensifice în lunile următoare”.

„Ne confruntăm cu un El Niño foarte puternic, a cărui amploare ar putea fi fără precedent”, a declarat Carlo Buontempo. Potrivit acestuia, fenomenul ar putea conduce la stabilirea unui nou record al temperaturii medii globale până la sfârșitul anului sau la începutul lui 2027.

„Principalul factor al acestei încălziri, după cum știm, îl reprezintă însă gazele cu efect de seră” emise în atmosferă de activitățile umane, a adăugat el.

În jurul Europei, apele din vestul Mării Mediterane și cele de pe coasta Atlanticului au înregistrat în iulie temperaturi neobișnuit de ridicate, asociate unor episoade de caniculă marină.

Episoadele El Niño ating, de regulă, intensitatea maximă la sfârșitul anului, când căldura acumulată în ocean este eliberată în atmosferă și determină creșterea temperaturilor globale.

Precedentul episod a contribuit la transformarea anilor 2023 și 2024 în a doua, respectiv cea mai călduroasă perioadă anuală înregistrată vreodată.

Citește și: Un nou val de aer tropical cuprinde România