România, Austria şi Finlanda au raportat cel mai sever declin al numărului de angajaţi, în timp ce zona euro a înregistrat o creștere cu 0,2% și UE cu 0,1%, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, numărul de angajaţi a crescut cu 0,6% în zona euro şi cu 0,5% în UE în perioada iulie-septembrie 2025, după un avans de 0,7% în zona euro şi de 0,5% în UE, în trimestrul doi din 2025.

Numărul orelor lucrate a crescut cu 0,4% în zona euro şi în Uniunea Europeană în trimestrul trei din 2025, comparativ cu precedentele trei luni.

De asemenea, comparativ cu trimestrul trei din 2024, numărul orelor lucrate a urcat cu 0,8% în zona euro şi cu 0,7% în UE, în perioada iulie-septembrie 2025.

În trimestrul trei din 2025, Croaţia (1,6%), Portugalia (0,9%) şi Spania (0,7%) au înregistrat cel mai semnificativ avans al numărului de angajaţi comparativ cu precedentele trei luni, iar cel mai sever declin a fost în România (minus 1,2%), Austria şi Finlanda (ambele cu minus 0,3%), potrivit Agerpres.

Eurostat estimează că în trimestrul trei din acest an 220,6 milioane de persoane erau angajate în Uniunea Europeană, din care 172,2 milioane erau în zona euro.

Combinarea datelor privind evoluţia PIB-ului şi situaţia angajării permit o estimare a productivităţii muncii.

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, productivitatea bazată pe persoane a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 1,1% în Uniunea Europeană în perioada iulie-septembrie 2025.

Pe baza orelor lucrate, productivitatea a crescut în trimestrul trei din 2025 cu 0,6% în zona euro şi cu 0,9% în UE, comparativ cu perioada similară din 2024.

Citește și: Peste 8% dintre angajații UE se confruntau anul trecut cu riscul de sărăcie