Renunțarea la mentalitatea conform căreia tinerii care aleg învățământul profesional dual în locul celui universitar fac parte dintr-o categorie „de mâna a doua” este una dintre măsurile necesare în următorii 4-8 ani, în contextul în care România se află pe locul întâi în Uniunea Europeană în privința tinerilor care nu muncesc și nici nu studiază, potrivit profesorului doctor Marian Staş, expert în politici educaţionale şi preşedintele Asociaţiei „Clubul Liderii Mileniului Trei”.

Potrivit Eurostat, tinerii români nu mai sunt atraşi nici de studiile universitare. De altfel, România are cei mai puţin absolvenţi de facultate din Uniunea Europeană, în procente, 17,4%, media europeană fiind de 32%.

„(Acești tineri, n.r.) Zboară pe sub radar şi eu cred că sunt două cauze profunde ale acestui rău adânc societal. Aş corela statistica dumneavoastră cu încă una, tot aşa, extrem de semnificativă. Aşa cum România este pe primul loc la ceea ce înseamnă procentul de tineri care, nu în rău, bineînţeles, la fel România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană.

Cele două cauze, aşa cum spuneam, răul profund generat de cele două, are următoarele sorginţi în opinia mea. În primul şi în primul rând, la nivel public, de politici publice, un sistem educaţional prost croit, inadecvat structural din toate punctele de vedere, atât la nivel preuniversitar, cât şi la nivel universitar, pentru că 40% analfabetism funcţional în preuniversitar nu va genera niciodată mai multă bogăţie şi mai multă educaţie. 40% analfabetism funcţional va genera mai mult analfabetism funcţional.

Şi a doua cauză societală, profundă, profundă, profundă este inapetenţa structurală a naţiei pentru şcoală, pentru carte, pentru muncă cinstită, pentru că e greu. Am mai citit cu vreo două, trei zile în urmă un raport al profesorului Dragoş Iliescu, care spunea în esenţă în felul următor: generaţiile care au probat faptul că au rezilienţă aşa şi că au învăţat carte serios, sunt generaţiile care au trecut prin dificultăţi, cărora nu le-a fost foarte uşor.

Sigur, metafora cu frigul şi cu foamea şi aşa mai departe are într-un fel rostul ei, dar ce spun eu este în felul următor: că în momentul de faţă, felul în care şcoala este construită nu ajută la construcţia acestei rezilienţe, la acestei stăpâniri, la acestei forţe interioare, care să-i determine pe copii să realizeze faptul că atunci când muncim şi atunci când învăţăm, avem şi mai mulţi bani pe masă”, a explicat expertul, luni, 13 octombrie, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

Expertul, despre schimbările necesare în următorii 4-8 ani

Potrivit profesorului doctor, în următorii 4-8 ani ar trebui să fie făcutp o refirmă administrativ-teritorială, pentru că aceasta va avea impact asupra politicilor publice în general.

Apoi, în aceeași perioadă, ar trebui să fie pus accentul, „cu o intensitate nucleară”, pe ceea ce înseamnă schimbarea paradigmei modelului de învăţământ profesional şi dual, astfel încât părinții și copiii din România să renunțe la ideea că tinerii care aleg învățământul profesional dual sunt „de mâna a doua”.

„Aşa cum e cazul acum, mie mi se ridică părul pe spinare când aud aşa ceva, nebunia asta: "lasă-l, domne, că a luat 3 şi 4 acolo, îl ducem undeva într-o şcoală profesională". Asta este o oroare, ca să zic aşa, din punctul de vedere al mentalităţii”, a explicat profesorul.

Citește și: Peste 16% dintre români nu își permiteau o masă adecvată, în 2024. În UE, procentul ajungea la 9%