Extrema dreaptă este pe cale să câștige alegerile din Saxonia-Anhalt, duminică, și vizează conducerea acestui land din fosta RDG.

Agenția France Presse (AFP) notează că ar fi o premieră în Germania după 1945 și o evoluție care l-ar slăbi și mai mult pe cancelarul Friedrich Merz.

Creditată în sondaje cu aproape 20 de puncte procentuale peste conservatorii lui Merz, Alternativa pentru Germania (AfD), formațiune antiimigrație, prorusă și favorabilă lui Donald Trump, nu este însă sigură că va obține majoritatea absolută care i-ar permite să preia conducerea regiunii cu 2,1 milioane de locuitori. Rezultatul va depinde în special de numărul partidelor care vor intra în parlamentul regional.

Într-un context marcat de polarizarea puternică a opiniei publice și de îngrijorarea tot mai mare în rândul populației străine, aproximativ 1,7 milioane de alegători din Saxonia-Anhalt vor putea vota între orele 06:00 și 16:00 GMT. Primele estimări sunt așteptate la scurt timp după închiderea secțiilor de votare.

Sâmbătă, la Magdeburg, capitala landului, aproximativ 6.000 de persoane, potrivit poliției, au manifestat pașnic pentru „o Saxonie-Anhalt deschisă către lume”. Participanții au fluturat steaguri în culorile curcubeului și pancarte cu mesajul „o viață mai bună fără naziști”.

„Sunt foarte îngrijorată”, a declarat pentru AFP Laura Saalfeld. „Indiferent de rezultate, atmosfera dintre oameni se va schimba. Susținătorii extremei drepte se vor manifesta mai deschis pe străzi”, a spus aceasta, anticipând „mai multe conflicte între cetățeni”.

Pentru întregul weekend au fost mobilizate efective suplimentare de poliție în oraș, autoritățile temându-se de incidente provocate de extrema dreaptă și extrema stângă, în special după scrutin.

„Dacă AfD câștigă alegerile, criticile la adresa lui Merz se vor intensifica” în rândul conservatorilor, a apreciat Wolfgang Schroeder, politolog la Universitatea din Kassel.

Potrivit celui mai recent sondaj al postului public ZDF, AfD, condusă de Ulrich Siegmund, în vârstă de 35 de ani și foarte popular pe rețelele sociale, ar urma să obțină 41% din voturi, aproape dublu față de scorul din 2021.

Tânărul politician intenționează, printre altele, să înăsprească politica în domeniul migrației, să elimine obligativitatea școlarizării și să modifice programele de istorie din școli, pe care le consideră prea concentrate asupra vinovăției Germaniei din perioada celui de-al Treilea Reich.

Siegmund mizează pe nostalgia față de RDG a susținătorilor săi, care consideră că sunt tratați mai prost decât germanii din vest sau decât migranții.

Cordon sanitar

Conservatorii conduși de Sven Schulze, în vârstă de 47 de ani, aflat la conducerea Saxoniei-Anhalt de la începutul anului, după ce anterior a fost ministru regional al Economiei, sunt creditați cu 23% în cel mai recent sondaj.

Dintre celelalte partide, formațiunea de stânga radicală Die Linke ar urma să obțină 11,5%, social-democrații – 8,5%, iar Verzii – 6%.

Partidul de stânga prorus BSW și liberalii ar urma să nu depășească pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în parlamentul regional.

Până acum, toate partidele au exclus o guvernare împreună cu extrema dreaptă, cu excepția BSW, ai cărui membri sunt împărțiți în această privință.

Tocmai datorită acestui cordon sanitar împotriva AfD, conservatorul Sven Schulze ar putea rămâne la putere, prin formarea unei coaliții cu alte partide reprezentate în parlamentul regional.

El ar putea urma exemplul a două landuri învecinate, Saxonia și Turingia, situate tot în fosta RDG și conduse de conservatori: formarea unui guvern minoritar, în cazul său alături de social-democrați și Verzi, care să depindă de sprijinul stângii radicale Die Linke. Conservatorii au exclus însă, încă din 2018, posibilitatea de a guverna împreună cu această formațiune.

Totuși, în rândul conservatorilor se aud tot mai multe voci care cer o abordare pragmatică față de AfD, în special la nivel regional. Menținerea formațiunii în afara puterii după scrutinul din Saxonia-Anhalt ar putea amplifica tensiunile, deja puternice, din partidul lui Friedrich Merz.

Cu câteva zile înaintea scrutinului, un videoclip publicat pe rețelele sociale a alimentat temerile privind o posibilă fraudare a votului prin corespondență. În imagini erau formulate acuzații privind o manipulare într-un cămin de bătrâni, însă acestea au fost respinse de autoritățile regionale.

Într-un interviu acordat săptămânalului „Der Spiegel”, președinta Bundestagului, Julia Klöckner, a respins acuzațiile AfD privind o posibilă manipulare a alegătorilor.

„Contestarea alegerilor fără dovezi concrete pare să aibă un scop”, a declarat ea: „să provoace neîncredere în regulile noastre și să accepte rezultatele numai dacă deznodământul este cel dorit”.