Peste 3,45 milioane de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în fiecare an, în contextul în care peste 27% din populaţia României se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, arată datele publicate, miercuri, 9 septembrie, de Federaţia Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).

„Luna septembrie este recunoscută la nivel global ca fiind dedicată conştientizării şi combaterii risipei de hrană, însă, pentru România, toamna aceasta aduce o dublă semnificaţie. Se împlinesc zece ani de când conceptul de bancă de alimente a fost implementat pentru prima dată în ţara noastră prin înfiinţarea Băncii pentru Alimente Bucureşti.

Această bornă istorică reprezintă momentul ideal pentru a analiza o realitate dureroasă, dar şi pentru a prezenta singura soluţie structurală, logistică şi legală care funcţionează neîntrerupt de un deceniu. În România, risipa alimentară continuă să fie un fenomen de proporţii dramatice. Anual, peste 3,45 milioane de tone de alimente ajung la gunoi.

În contrast direct cu această risipă masivă de resurse, peste 27% din populaţia ţării noastre se află sub riscul de sărăcie sau excluziune socială, mulţi români având dificultăţi majore în a-şi asigura hrana zilnică”, au transmis reprezentanţii FBAR, într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Cum funcționează Banca pentru Alimente

Conform acestora, în prezent, în baza Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare (modificată prin Legea nr. 49/2024), companiile din sectorul agroalimentar care înregistrează stocuri excedentare, produse cu defecte estetice de ambalaj sau mărfuri aproape de data de expirare, dar perfect sigure pentru consum, le pot transfera cu titlu gratuit către reţeaua Băncilor pentru Alimente. Companiile beneficiază, astfel, de deductibilitate fiscală integrală şi scutire de TVA.

„Odată preluate, produsele sunt transportate rapid cu ajutorul unei flote naţionale de 31 de autoutilitare frigorifice, garantând păstrarea lanţului de frig pentru alimentele sensibile (lactate, carne, legume şi fructe proaspete).

În cele nouă depozite regionale din ţară, care însumează peste 3.831 mp, echipele Băncilor pentru Alimente sortează, verifică trasabilitatea şi inventariază fiecare produs conform normelor sanitar-veterinare în vigoare.

Alimentele sunt predate în mod organizat şi gratuit către ONG-urile partenere înscrise în reţea, care le transformă în mese calde sau pachete de sprijin pentru copii din centre de zi, vârstnici singuri sau familii aflate în momente critice”, arată comunicatul.

Peste 10.000 de tone de alimente, salvate de la risipă în anul 2025

Conform datelor oficiale, pe parcursul anului trecut, Reţeaua a salvat de la risipă peste 10.000 de tone de alimente, care s-au transformat în 20 de milioane de porţii de hrană, distribuite cu sprijinul a 183 de companii donatoare către 854 de ONG-uri partenere, ceea ce a ajutat 326.364 de persoane vulnerabile.

De asemenea, în primul semestru al acestui an, Băncile pentru Alimente au redistribuit, deja, 8.555 de tone de hrană, dintre care 7.589 de tone au fost alimente salvate de la risipă. Această activitate a însemnat 17,1 milioane de porţii de hrană care au asigurat nutriţia lunară pentru o medie de 298.030 de persoane vulnerabile (inclusiv 111.822 de copii sub 18 ani), prin intermediul a 910 ONG-uri partenere.

La nivelul primului deceniu de activitate (2016 - iunie 2026), Reţeaua a colectat peste 49.000 de tone de produse (mai mult de 44.000 de tone fiind alimente salvate direct de la risipă). Toate aceste resurse s-au transformat în peste 96 de milioane de porţii de hrană oferite gratuit în comunităţi.

FBAR şi cele nouă Bănci Regionale din Bucureşti, Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa, Craiova şi Galaţi formează o reţea naţională de solidaritate şi este membră a Federaţiei Europene a Băncilor pentru Alimente - FEBA.

Citește și: FAO: Preţurile mondiale ale alimentelor, la cel mai ridicat nivel de la sfârşitul anului 2022