Statele Unite ale Americii și Ucraina se confruntă cu obstacole de ultim moment, miercuri, chiar înainte de semnarea unui acord-cadru privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei.

Acordul – la care s-a ajuns după negocieri-maraton și care a fost consultat de Financial Times – prevedea că Washingtonul și Kievul vor spori investițiile în Ucraina prin valorificarea resurselor naturale și crearea unui fond comun de investiții.

Însă problemele au apărut miercuri, când vicepremierul ucrainean Yulia Svyrydenko a zburat la Washington pentru semnare, susțin trei surse apropiate situației.

Echipa secretarului american al Trezoreriei, Scott Bessent, i-ar fi transmis lui Svyrydenko că „fie semnează toate acordurile, fie se întoarce acasă”, spun sursele.

Americanii vor ca partea ucraineană să semneze nu doar acordul-cadru, ci și un al doilea acord detaliat privind fondul de investiții, precum și un al treilea document tehnic – toate în aceeași zi, au mai precizat sursele.

O persoană familiarizată cu poziția SUA a declarat că Ucraina a dorit să renegocieze termeni agreați în weekend și că Svyrydenko a fost avertizată să nu zboare la Washington până când documentele nu vor fi finalizate.

Blocajele vizează aspecte legate de guvernanță, mecanisme de transparență și transferul fondurilor. Totuși, acordul ar putea fi semnat încă de miercuri dacă Ucraina revine la termenii inițiali, au adăugat sursele.

„Președintele Trump a spus că e momentul să încheiem acest acord și ne mișcăm cu toată viteza necesară în acest sens”, a declarat un purtător de cuvânt al Trezoreriei SUA.

Oficialii ucraineni au susținut că relatarea americană este inexactă și că nu pot semna toate documentele miercuri, întrucât acordul privind fondul trebuie mai întâi ratificat de parlamentul de la Kiev.

„Suntem gata să semnăm acordul-cadru azi”, a spus un oficial ucrainean, dar a estimat șansele la „cel mult 50-50”.

În acest context, premierul ucrainean Denys Shmyhal a spus miercuri: „De îndată ce toate detaliile finale vor fi clarificate – sper în următoarele 24 de ore – acordul va fi semnat și vom face primul pas”.

Acordul-cadru nu oferă explicit garanții de securitate din partea SUA, așa cum dorea Ucraina, dar este descris ca „o expresie a unui aliniament strategic mai amplu și pe termen lung... și o demonstrație concretă a sprijinului Statelor Unite pentru securitatea, prosperitatea, reconstrucția și integrarea Ucrainei în structurile economice globale”.

Ultima versiune a acordului a fost posibilă după ce Kievul a obținut o concesie importantă: doar ajutorul militar viitor va fi considerat contribuția SUA în cadrul înțelegerii.

Este un pas major într-o relație tensionată între Washington și Kiev, după ce o versiune anterioară a acordului a eșuat în februarie, în urma unei dispute publice în Biroul Oval între președintele Donald Trump și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski.

Atunci, liderul de la Casa Albă a cerut ca miliardele de dolari oferite anterior Ucrainei ca ajutor militar să fie tratate ca împrumuturi ce trebuie rambursate.

Volodimir Zelenski a refuzat, iar echipa lui Trump a venit ulterior cu o nouă propunere: doar ajutorul militar viitor să fie luat în calcul.

Duminică, premierul Denys Shmyhal a declarat că această cerință a fost eliminată, după ce Ucraina și-a afirmat „liniile roșii”. El a vorbit din Washington, după o „întâlnire importantă” cu Bessent pentru a finaliza detaliile.

După eșecul întâlnirii din Biroul Oval și cu sprijinul unei firme de avocatură americane, discuțiile au devenit „mai constructive”, spun oficialii ucraineni.

Luna aceasta, SUA și Ucraina au semnat un memorandum de intenție privind avansarea acordului de investiții în resursele naturale și activele energetice ale Ucrainei.

Acordul prevede că, după intrarea în vigoare, orice nou ajutor militar american – inclusiv donații de armament, muniție, tehnologie sau instruire – va fi considerat contribuție de capital din partea SUA.

Donald Trump și-a exprimat tot mai des frustrarea față de lipsa unui progres în negocierile de încetare a focului și și-a manifestat îndoiala că președintele rus Vladimir Putin este dispus să participe serios la un cadru de pace pe care liderul SUA spera să-l intermedieze în primele 100 de zile ale noului său mandat.