Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a spus, marți, 16 septembrie, că România va avea o inflație cu două cifre la finalul acestui an și că, din punctul său de vedere, plafonarea adaosului la alimente ar fi o soluție, nu o problemă. El a subliniat faptul că sunt necesare măsuri de stimulare a economiei.

Amintim că inflaţia s-a apropiat de 10%, în contextul creşterii taxelor şi a liberalizării preţurilor la energie. Institutul Naţional de Statistică raportează scumpiri, de la curent şi combustibili, până la alimente, iar specialiştii avertizează că fenomenul va continua.

Prim-ministrul Ilie Bolojan vrea discuţii cu retailerii despre eliminarea plafonării adaosurilor la produsele de bază. Însă, această măsură a fost contestată de PSD.

„Din păcate o să mai avem o continuare a acestei creşteri, pentru că internalizarea preţulor la energie nu s-a încheiat. Undeva - dacă nu ar mai fi alt puseu inflaţionist - undeva la final de septembrie, început de octombrie ar fi această, să zic aşa, exprimare a efectului creşterii preţurilor la energie. Deci, pentru septembrie, 11, cam acolo suntem, 10 virgulă spre 11%, din păcate”, a spus Adrian Câciu.

Adrian Câciu: Plafonarea adaosului la alimente este o soluție

De asemenea, întrebat dacă plafonarea adaosului la alimente este o soluție sau o problemă, fostul ministru de Finanțe a spus că aceasta ar fi o soluție, deoarece nu este costisitoare pentru bugetul de stat, în contextul deficitului bugetar al României și al puseului inflaționist.

„Cu alte cuvinte, măcar să temperăm, din această perspectivă, pe aceste 17 produse, care, vedeţi dumneavoastră, ele sunt de bază, dar sunt şi de volum, pentru că foarte multă lume le consumă. Însă temperăm, dacă vreţi, efectul asupra inflaţiei, pentru că o creştere a preţurilor şi acolo ar acutiza creşterea inflaţiei generale”, a mai spus fostul ministru, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„O să avem inflaţie cu două cifre la finalul anului, din păcate”

Totodată, fostul ministru de Finanțe a spus că, până la sfârșitul anului în curs, România va avea o inflație cu două cifre. Adrian Câciu a adăugat că undeva în semestrul doi al anului viitor va fi observată o temperare a inflației, până când se va regla relaţia între cerere şi ofertă.

„Problema cea mai mare la inflaţie nu este numai cifra, care te poate, să zic aşa, speria din perspectiva imaginii, ci este încetinirea consumului, pentru că preţuri mai mari înseamnă produse mai puţine cumpărate de către om, înseamnă capacitate mai mică a fiecăruia dintre noi de a cumpăra. Asta înseamnă o exprimare mai lentă a ofertei şi efectele sunt în lanţ.

Deci noi va trebui, vrem, nu vrem, să intervenim şi anul viitor pentru, pe de o parte, compensarea erodării puterii de cumpărare pentru cei vulnerabi, şi sunt destui. Avem 30% din persoane în risc de sărăcie în România, adică nu suntem într-o zonă de confort din această perspectivă, şi acolo contează foarte mult orice creştere de preţuri.

Pe de o parte, va trebui să intervenim aici, dar va trebui să intervenim şi pe partea de inflaţie generală. De ce? Pentru că, vrem, nu vrem, inflaţia se vede şi în deficitul guvernamental, pentru că sunt costuri care cresc la utilităţi, automat ai cheltuieli mai mari guvernamentale. Adică ar trebui să vedem lucrurile într-o poză de ansamblu, ştiţi? Că foarte mulţi au spus - şi de ce fac acest expozeu - foarte mulţi au spus: domnule, e inflaţie, o să vină o serie de venituri bugetare în plus.

O să vină doar în prima fază venituri bugetare în plus; la a doua fază, în schimb, o să vină costuri mai mari pentru bugetul de stat şi, din contră, veniturile se vor diminua, pentru că oamenii nu vor mai avea puterea de cumpărare pe care au avut-o”, a spus Adrian Câciu.

Un român din cinci trăiește în sărăcie severă

În plus, Adrian Câciu a spus că deși în prezent un român din cinci trăiește în sărăcie severă, România a avut chiar și 38% risc de sărăcie.

„E foarte complicat să reuşeşti să reduci acest risc de sărăcie, e costisitor şi, până la urmă, am reuşit să-l reducem. În ultimii trei sau patru ani, dacă nu mă înşel, 1.300.000 de persoane au ieşit din acest risc, dar ei sunt acolo la limită, adică dacă se întâmplă şocuri intră din nou în acest risc, adică nu sunt într-o zonă în care să fi intrat în clasa de mijloc, ca să spun aşa, sau să fie feriţi de şocurile acestea,

care sunt date ori de preţuri, ori de chestiuni de incluziune socială, de locuri de muncă, adică sunt mulţi factori foarte sensibili care pot distorsiona sau interveni şi schimba indicatorii, dacă vreţi, dacă discutăm abstract, dar este vorba de oameni, este vorba de viaţa oamenilor şi de modul în care ei trăiesc într-o societate”, a spus fostul ministru.

Adrian Câciu: Primul lucru care trebuie evitat este recesiunea

De asemenea, ministrul de Finanțe a spus că primul lucru care trebuie evitat este recesiunea, tehnică şi economică.

„Pe care, dacă vreţi, ca opinie, parcă am vrut să o generăm, pentru că măsurile acestea luate, înţeleg nevoia de ajustare a deficitului bugetar, dar trebuie făcute foarte echilibrat, pentru că ele acţionează prociclic.

În ce sens? Ca să explic, noi avem o încetinire a economiei. În momentul în care îţi încetineşte economia, crescând taxe şi reducând consumul guvernamental, ai creat, să zic aşa, contextul perfect pentru o contracţie economică.

A fost destul de dură intervenţia, acum ar trebui puţin flexibilizată, din punctul meu de vedere, dar în ce sens? Să nu se înţeleagă greşit. Risipa trebuie eliminată în continuare în cheltuielile publice, dar economia trebuie stimulată.

Cum se stimulează cel mai simplu economia? Capital. Dacă vrei să nu ai o presiune pe cheltuielile bugetare, acest capital poate proveni din sistemul bancar. Sistemul bancar are lichiditate, dar, evident, trebuie convins să investească în economie. Cum poate fi făcut asta? Ori prin garanţii de stat, care să fie acordate pe lângă creditele de investiţii sau de cash flow acordate companiilor, ori prin alte metode, astfel încât să fie partener al revenirii economice.

Şi acest lucru trebuie făcut acum, în ultimul trimestru, din punctul meu de vedere. Adică terminăm, facem aceste reforme, mai avem reforma administraţiei publice locale, dar după aceea trebuie să ne, cum să zic, toţi să punem umărul şi să lansăm, să implementăm o serie de măsuri de stimulare economică, dacă vrem să nu avem o criză”, a mai spus ministrul, precizând că prin „noi” s-a referit la politicieni.

Citește și: Premierul Bolojan: La fiecare trei lei pe care îi cheltuim ca să funcţionăm, un leu este luat împrumut