La aproape șase ani după alegerile municipale marcate de pandemia de Covid, alegătorii francezi se întorc la urne, duminică, pentru primul tur al alegerilor locale.

În total, 48,7 milioane de alegători sunt eligibili să voteze în aproximativ 35.000 de municipalități, de la sate mici până la marile orașe.

Potrivit Euronews, secțiile de votare s-au deschis la ora 8:00 în Franța continentală și în Corsica.

Primele rezultate nu pot fi publicate înainte de ora 20:00, moment în care se închid secțiile de votare în cele mai mari orașe. În alte localități, votul se încheie treptat între 18:00 și 19:00.

Participarea la vot, atent urmărită

Participarea alegătorilor va fi unul dintre indicatorii importanți ai acestui scrutin.

În 2020, primul tur al alegerilor municipale a avut loc în condiții excepționale, cu doar câteva zile înainte ca Franța să intre în primul lockdown național din cauza pandemiei de Covid, ceea ce a afectat semnificativ prezența la vot.

De această dată, nivelul absenteismului va fi analizat cu atenție, ca posibil semn al oboselii democratice.

Totuși, potrivit mai multor sondaje de opinie, primarii rămân printre cele mai respectate figuri politice din Franța.

Aproape 900.000 de candidați

Potrivit datelor Ministerului de Interne, aproximativ 900.000 de candidați participă în primul tur al alegerilor, pe aproape 50.000 de liste electorale.

În majoritatea localităților, rezultatul ar putea fi stabilit rapid.

În aproape 32.000 dintre cele 35.000 de municipalități, primarul este așteptat să fie ales chiar din primul tur. Acest lucru se explică prin numărul redus de liste: în 68% dintre localități a fost depusă o singură listă de candidați.

În schimb, în unele orașe competiția este foarte intensă. Montpellier, în sudul Franței, deține recordul cu 13 liste înscrise în primul tur.

În 68 de municipalități nu s-a înscris niciun candidat. În aceste cazuri, reprezentantul statului în teritoriu – prefectul – va numi o administrație provizorie până la organizarea unor noi alegeri sau, în unele situații, până la fuziunea localității cu o comună vecină.

Un alt fenomen remarcat este scăderea numărului de primari în funcție care candidează pentru un nou mandat.

Potrivit unui studiu realizat de centrul de cercetare politică Cevipof, 63% dintre primarii în exercițiu candidează din nou, în scădere față de 72% în 2014 și 69% în 2020.

Miza alegerilor locale franceze

Deși rezultatul pare deja clar în majoritatea localităților, mai multe orașe mari ar putea avea tururi doi foarte disputate.

La Paris, cursa pentru succesiunea actualului primar Anne Hidalgo se anunță deosebit de strânsă, într-o competiție intensă între Rachida Dati, candidata partidului conservator Les Républicains, și Emmanuel Grégoire, reprezentant al Partidului Socialist.

Incertitudini există și în Marseille, Nice, Nantes și Toulouse, unde mai multe liste sunt așteptate să se califice pentru turul al doilea.

Pentru mai multe partide politice, miza este ridicată. Partidul Verzilor, impulsionat de „valul verde” din alegerile municipale din 2020, trebuie să își apere administrațiile din orașe importante precum Lyon, Strasbourg și Bordeaux.

În același timp, partidul președintelui Emmanuel Macron, Renaissance, continuă să întâmpine dificultăți în a-și consolida o prezență puternică la nivel local.

Pe extrema dreaptă, Rassemblement National (RN) speră să obțină noi câștiguri la nivel local.

Campania electorală a fost marcată și de tensiuni între foștii aliați din coaliția de stânga Noul Front Popular, în special între Partidul Socialist și formațiunea de stânga radicală La France Insoumise.

Deși alegerile municipale sunt axate în principal pe administrarea locală – precum urbanismul, școlile sau serviciile publice – implicațiile politice la nivel național sunt evidente, mai ales că Franța se apropie de următoarele alegeri prezidențiale, programate peste puțin mai mult de un an.

Citește și: Cu o lună înaintea alegerilor legislative, opoziţia ungară conduce în sondaje