Creșterea influenței extremei stângi și a extremei drepte creează dileme tot mai complicate pentru partidele tradiționale din Franța, după primul tur al alegerilor municipale.

În multe orașe mari, socialiștii și republicanii de centru-dreapta sunt tentați să încheie alianțe electorale cu formațiuni aflate la extremele spectrului politic pentru a câștiga turul al doilea, programat duminica viitoare.

Însă colaborarea cu Adunarea Națională (RN) – formațiune de extremă dreapta – sau cu Franța Nesupusă (LFI) – partid de extremă stângă – implică atât oportunități electorale, cât și riscuri serioase de imagine.

Dileme politice în marile orașe

Situația este evidentă în Marsilia, unde după primul tur primarul socialist în funcție, Benoît Payan, se află doar puțin înaintea candidatului RN, Franck Allisio.

În turul al doilea s-au calificat și alți doi candidați, cu scoruri mai mici: Martine Vassal, din partea republicanilor, și Sébastien Delogu, reprezentant al LFI.

Astfel apar întrebări sensibile, precum ar trebui socialiștii să facă o alianță cu LFI pentru a-l menține pe Payan în funcție? sau ar trebui republicanii să colaboreze cu RN pentru a bloca stânga?

Din punct de vedere electoral, asemenea alianțe pot avea logică, însă riscul este deteriorarea reputației partidelor tradiționale, dacă acestea se apropie de formațiuni pe care de obicei le critică dur.

Situație similară și la Paris

În capitală, candidatul socialist Emmanuel Grégoire a obținut un scor bun în primul tur, dar printre cei calificați pentru turul al doilea se află și Sophia Chikirou, reprezentanta LFI.

Grégoire a promis că nu va face o alianță cu LFI, însă această decizie i-ar putea costa victoria.

Principala sa adversară este Rachida Dati, candidată a dreptei. Și ea a promis că nu va forma o alianță cu candidata de extremă dreapta Sarah Knafo, calificată la limită în turul al doilea. Totuși, fără voturile acesteia, Dati riscă să piardă.

O nouă realitate politică

În trecut, dilema era aproape exclusiv pe partea dreaptă a spectrului politic. Adunarea Națională era considerată o formațiune „dincolo de limitele acceptabile”, iar partidele de centru-dreapta erau puternic criticate dacă colaborau, chiar și tacit, cu aceasta pentru a bloca stânga.

În acest an însă, ostracizarea extremei stângi – LFI – devine o noutate importantă în politica franceză.

Sub conducerea lui Jean-Luc Mélenchon, LFI formase în 2024 o alianță cu socialiștii, ecologiștii și comuniștii, ceea ce a permis stângii să obțină rezultate bune la alegerile legislative.

Între timp însă, alianța s-a destrămat.

Pentru mulți adversari ai LFI, momentul decisiv a fost uciderea unui student de extremă dreapta la Lyon, luna trecută, crimă atribuită unui grup de extremă stângă în care s-ar fi aflat și un asistent parlamentar al LFI.

Controversa s-a amplificat după ce Mélenchon a fost acuzat de remarci cu tentă antisemită într-un discurs în care a făcut un joc de cuvinte pe seama numelui Jeffrey Epstein, fostul finanțator american condamnat pentru infracțiuni sexuale.

Alianțe locale, dar nu naționale

Toate acestea fac aproape imposibilă o alianță formală la nivel național cu LFI. Liderul Partidului Socialist, Olivier Faure, a exclus duminică seară un acord național pentru turul al doilea.

Totuși, Faure nu a exclus aranjamente locale, iar la Toulouse socialiștii și LFI au anunțat deja că își vor uni listele pentru a-l învinge pe actualul primar de dreapta.

Pentru dreapta, acest lucru este dovada unei ipocrizii politice, iar în zilele următoare dezbaterea publică va fi dominată de acuzații privind „dublul standard” al stângii.

La rândul său, stânga răspunde: „Faceți-vă curățenie în propria tabără și încetați să flirtați cu fasciștii”.

Un climat politic tot mai polarizat

Atmosfera politică din Franța devine astfel tot mai polarizată, tensionată și conflictuală, observă BBC.

Ca și în alte țări, politica franceză este tot mai mult influențată de forțele aflate la extremele spectrului politic.

Dacă această tendință este deja vizibilă la alegerile municipale, ea ar putea deveni și mai evidentă la alegerile prezidențiale de anul viitor.