Deputații francezi s-au pronunțat, în primă lectură, în favoarea unei legi care le va permite unor persoane aflate în stadiile terminale ale unei boli incurabile să aibă dreptul la moarte asistată.

Adunarea Națională a aprobat proiectul de lege, susținut de președintele Emmanuel Macron, cu 305 voturi pentru și 199 împotrivă.

Documentul va ajunge în dezbaterea Senatului, înainte de a reveni pentru o a doua lectură în Adunarea Națională.

Susținătorii speră ca legea să fie adoptată definitiv până în 2027, relatează BBC.

Legea ar transforma Franța în a 8-a țară din Uniunea Europeană care permite o formă de moarte asistată.

Așa cum este formulată în prezent, versiunea franceză nu este la fel de permisivă precum cele din Țările de Jos sau Belgia, primele țări europene care au legalizat moartea asistată.

Un proiect de lege separat, care garantează dreptul la îngrijiri paliative, a fost adoptat fără opoziție.

Se estimează că 48% dintre pacienții francezi care au nevoie de îngrijiri paliative nu le primesc.

Președintele Emmanuel Macron a numit adoptarea celor două proiecte „un pas important”, într-un mesaj publicat marți pe rețeaua X (fostul Twitter).

„Cu respect pentru sensibilități, îndoieli și speranțe, drumul fraternității pe care mi l-am dorit se deschide treptat”, a scris liderul de la Paris.

Mare parte a dezbaterii de două săptămâni din Adunarea Națională s-a concentrat asupra condițiilor în care un pacient ar putea beneficia de moarte asistată.

Formula aprobată se aplică „persoanelor afectate de o boală gravă și incurabilă”, care este „amenințătoare de viață și aflată în faze avansate sau terminale”, iar bolnavul în cauză suferă „constant fizic sau psihologic”.

Pacientul trebuie să își manifeste „în mod liber intenția”. De asemenea, va fi necesară o perioadă de așteptare de 48 de ore, după care pacientul trebuie să confirme decizia.

Odată autorizată, doza letală va fi administrată de pacient însuși sau de un asistent medical, dacă pacientul nu este capabil.

Autorizarea va fi acordată de un medic, dar numai după consultarea cu alți colegi.

Deputații au avut vot liber la acest proiect – reflectând faptul că opiniile pe acest subiect transcend liniile de partid.

În linii mari însă, măsura a fost susținută de centriști și de stângiști, dar respinsă de eșicherul politic de dreapta și extrema dreaptă populistă.

Criticii conservatori – care reflectă pozițiile tradiționale ale Bisericii Catolice – au exprimat îngrijorări că definițiile din proiect sunt prea vagi, deschizând calea pentru moartea asistată în cazul unor pacienți care ar putea avea încă ani de trăit.

Ca în alte țări unde problema etică a fost intens dezbătută, oponenții se tem că persoanele în vârstă vulnerabile ar putea simți presiunea de a muri pentru a nu mai fi o povară pentru familii.

Într-un protest desfășurat sâmbătă în fața Adunării Naționale, o femeie de 44 de ani, bolnavă de Parkinson, a spus că legea ar echivala cu „un pistol încărcat lăsat pe noptieră”.

Unii reprezentanți ai stângii au dorit înăsprirea proiectului guvernului, propunând extinderea accesului la moarte asistată pentru minori, cetățeni străini și pacienți care lasă instrucțiuni înainte de a intra în comă.

Conform proiectului de lege, personalul medical care se opune eutanasiei nu va fi obligat să o aplice. Cu toate acestea, blocarea unui act de moarte asistată va deveni o infracțiune, pedepsită cu până la doi ani de închisoare.

Conservatorii au dorit introducerea unei noi infracțiuni – instigarea la moarte asistată –, dar amendamentul a fost respins de deputați.

Premierul François Bayrou, catolic practicant, a declarat că, dacă ar fi avut drept de vot, s-ar fi abținut. Fiind însă membru al guvernului, nu a votat.