O curte de apel din Franța a menținut, marți, condamnarea lui Marine Le Pen pentru folosirea necorespunzătoare a fondurilor europene, dar i-a redus perioada de interdicție de a candida pentru funcții publice, păstrând, cel puțin teoretic, posibilitatea ca lidera extremei drepte să participe la alegerile prezidențiale din 2027.

Instanța a condamnat-o, însă, pe politiciana populistă și la trei ani de închisoare: doi ani cu suspendare și un an cu brățară electronică.

Potrivit BBC, această pedeapsă ar face o campanie prezidențială dificilă atât din punct de vedere politic, cât și logistic, și ridică semne de întrebare privind decizia ei de a continua sau nu cursa pentru cea mai înaltă funcție din Franța.

Le Pen a spus anterior că ar fi reticentă să ducă o campanie prezidențială în timp ce execută o pedeapsă sub supraveghere electronică, argumentând că acest lucru ar afecta campania și i-ar submina statutul de candidată. Ea nu a confirmat încă ce va face.

Liderul RN urmează să acorde un interviu televizat în prime-time-ul de seară, la TF1, în care ar putea face un anunț privind viitorul său politic.

În martie 2025, Le Pen a fost condamnată pentru deturnare de fonduri și i s-a interzis, cu efect imediat, timp de cinci ani, să ocupe funcții publice, ceea ce o împiedica să își lanseze cea de-a patra candidatură, planificată de mult timp, pentru Palatul Élysée.

Hotărârea pronunțată marți în apel, prin care Le Pen devine ineligibilă pentru funcții publice timp de 45 de luni, dintre care 30 cu suspendare, înseamnă că ea va putea candida atunci când alegătorii vor merge la urne în aprilie 2027.

Motivul este că a executat deja cea mai mare parte a interdicției efective de 15 luni, care a început să curgă de la decizia de anul trecut.

Noua pedeapsă cu închisoarea, care urmează să fie executată cu brățară electronică, s-ar putea dovedi însă aproape la fel de dăunătoare ca o interdicție.

Brățara electronică, posibil fatală candidaturii la prezidențiale

Decizia va declanșa, cel mai probabil, dezbateri intense în cadrul partidului său anti-imigrație, Rassemblement National, care s-a pregătit luni întregi pentru două scenarii: unul cu Le Pen în prim-plan și altul cu președintele partidului, Jordan Bardella.

În vârstă de 30 de ani, Bardella a spus în repetate rânduri că se pregătește să devină prim-ministrul lui Le Pen, nu înlocuitorul ei. Totuși, posibilitatea ca Le Pen să decidă în cele din urmă să nu candideze l-ar putea propulsa pe el în cursa prezidențială.

Sondajele au arătat constant că ambii sunt candidați puternici pentru accederea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Unele sondaje recente au sugerat chiar că Bardella ar obține un scor mai bun decât Le Pen în primul tur.

Condamnarea lui Le Pen are la bază acuzațiile potrivit cărora figuri din Rassemblement National au folosit în mod necorespunzător fonduri ale Parlamentului European destinate asistenților parlamentari, plătind în schimb angajați ai partidului din Franța. În 2025, judecătorii au stabilit că Le Pen a avut un rol central în această schemă, concluzie pe care ea a contestat-o constant.

Verdictul inițial a fost criticat de aliații lui Le Pen din Franța și din străinătate, care au acuzat justiția că influențează competiția democratică. Adversarii ei au susținut însă că aleșii trebuie să fie supuși acelorași standarde legale ca orice alt cetățean.