Premierul francez a trecut la limită, marți, de un test esențial, după ce parlamentul divizat de la Paris a votat în favoarea proiectului de buget pentru securitate socială pe 2026.

Dacă Sébastien Lecornu nu ar fi reușit să obțină o majoritate în Adunarea Națională, poziția lui ar fi fost grav slăbită înaintea votului pe bugetul general al statului, care trebuie adoptat până la finalul anului.

În final însă, proiectul a trecut cu 247 de voturi pentru și 234 împotrivă, relatează BBC News.

Documentul se întoarce acum în Senat, camera superioară, înainte de o ultimă lectură în Adunare.

„Este un semnal bun că s-a găsit o majoritate. Acum este extrem de probabil ca bugetul să fie adoptat definitiv”, a declarat președinta Adunării, Yael Braun-Pivet.

Numit în septembrie de președintele Emmanuel Macron, Sébastien Lecornu s-a dedicat exclusiv sarcinii dificile de a ghida legislația bugetară pentru 2026 prin cele două camere ale parlamentului.

După alegerile anticipate convocate de președinte în iunie 2024, Adunarea Națională – camera cu cea mai mare putere – a rămas împărțită în trei blocuri aproximativ egale: centru, stânga și extrema dreaptă, niciunul în stare să formeze o majoritate.

Sébastien Lecornu este al patrulea prim-ministru al lui Emmanuel Macron în această perioadă.

Predecesorii Michel Barnier și François Bayrou au fost nevoiți să demisioneze după eșecuri în gestionarea datoriilor publice în creștere. Cel dintâi a demisionat exact acum un an, după ce nu a reușit să treacă bugetul pentru securitate socială pe 2025.

În sistemul francez există două legi bugetare: una care stabilește veniturile și cheltuielile pentru securitatea socială – spitale, pensii – și bugetul principal, care acoperă restul domeniilor, de la apărare la educație. Ambele au funcționat de ani buni cu deficite majore.

Recunoscut pentru discreția și rigoarea sa, Sébastien Lecornu a trebuit să convingă suficienți deputați din 11 grupuri parlamentare că respingerea bugetelor ar împinge țara într-o și mai mare incertitudine financiară.

Ținta principală a negocierilor au fost socialiștii (PS), cu aproximativ 70 de deputați, mulți dintre ei inconfortabili în vechea alianță electorală cu extrema stângă France Unbowed (LFI).

În urma unor concesii semnificative făcute PS-ului, Lecornu a promis suspendarea reformei-cheie a lui Macron care majorează vârsta legală de pensionare la 64 de ani și a dat asigurări că nu va folosi articolul 49-3 – mecanismul care permite adoptarea bugetului fără vot.

Liderii socialiști Olivier Faure și Boris Vallaud au lăudat spiritul de compromis al lui Sébastien Lecornu și și-au condus deputații să voteze pentru buget.

Însă, oferind concesii către centru-stânga, Lecornu a pierdut susținere în tabăra sa de centru-dreapta. Figuri importante precum fostul premier Édouard Philippe au criticat proiectul, susținând că nu va corecta deteriorarea rapidă a conturilor publice.

Bruno Retailleau, liderul partidului conservator Republicanii, cu aproximativ 40 de mandate, a descris proiectul votat marți drept un „jaf fiscal”, din cauza concesiilor făcute stângii.

„Este un buget care îi permite lui Macron să rămână la putere puțin mai mult, dar care conduce Franța spre zid”, a declarat el după vot.

Mathilde Panot, din partea LFI, a acuzat Partidul Socialist că își trădează principiile. „Cel puțin au făcut o alegere clară votând pentru buget. Acum știm că nu mai sunt în opoziție.”

Și partidul de extremă dreapta Rassemblement National, condus de Marine Le Pen, cea mai mare formațiune din parlament cu circa 120 de locuri, a votat împotriva proiectului.

Atenția se mută acum asupra votului pe bugetul principal, care trebuie să aibă loc înainte de finalul anului. Analiștii îi acordau lui Sébastien Lecornu șanse reduse de a-l trece dacă nu reușea mai întâi bugetul pentru securitate socială, iar succesul nu este garantat.

Dacă nu va reuși să treacă bugetul principal, guvernul va fi obligat să introducă o lege specială care să permită administrației publice să funcționeze de la 1 ianuarie folosind alocările din 2025, aceeași procedură folosită la începutul acestui an.

Totuși, votul de marți este văzut pe scară largă ca o victorie a „metodei Lecornu”, bazată pe o vânătoare persistentă de voturi în culise, din întreg spectrul politic.

Citește și: "Trăiască prietenia dintre România şi Franţa"