Poliția a folosit gaze lacrimogene și s-a confruntat cu manifestanții în mai multe orașe franceze, sâmbătă, în timp ce mii de persoane au ieșit în stradă la unele dintre cele mai violente proteste din ultimii ani față de costul vieții și serviciile publice.

Autoritățile au anunțat că, până la prânz, în afara Parisului fuseseră înregistrate 140 de manifestații, la care participaseră 32.800 de persoane, și au atribuit tulburările unor grupări pe care le-au descris de extrema stângă.

Demonstrațiile au început luna trecută în liceele din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde nemulțumirile legate de lipsa profesorilor și de starea precară a infrastructurii școlare s-au transformat într-o mișcare mai amplă, axată pe inegalitate, cheltuieli publice și nivelul de trai.

În mai multe orașe au fost raportate incidente violente, inclusiv acte de vandalism la Marsilia și atacuri împotriva poliției, presei și clădirilor publice, a anunțat Ministerul de Interne.

În centrul Parisului, era vizibilă o prezență numeroasă a forțelor de ordine, în special în apropierea unor obiective precum Champs-Élysées și Arcul de Triumf, care au fost excluse de pe traseele celor două manifestații autorizate.

Protestatari îmbrăcați în veste reflectorizante au blocat străzi, amintind de mișcarea „Vestelor galbene”, care a marcat mandatul precedent al președintelui Emmanuel Macron.

La Marsilia, primarul a declarat că sediul primăriei a fost vandalizat și că în oraș sunt trimise forțe suplimentare de poliție, în urma unor discuții cu premierul și ministrul de interne.

„Luptăm pentru că povara costului vieții este prea mare, pentru că prețul carburanților este prea ridicat, pentru că liceenii sunt atacați violent și răniți în toată țara doar pentru că încearcă să protesteze și să ceară mai mulți profesori și condiții decente de învățare”, a declarat Lola, o manifestantă de 19 ani din Paris.

Aproximativ 100 de persoane se îndreptau spre punctul de plecare al manifestațiilor scandând „Toți polițiștii sunt niște nenorociți”, potrivit unui martor Reuters.

Macron, care a făcut apel la calm vineri, intră în ultima parte a mandatului prezidențial într-un peisaj politic fragmentat și pe fondul unor presiuni economice tot mai mari.

Eforturile Franței de a reduce datoria publică nu au reușit să îi liniștească pe investitori, iar costurile de împrumut ale statului au ajuns la cele mai ridicate niveluri din ultimii peste 20 de ani.

Intervențiile poliției, criticate

Tacticile poliției au fost criticate după rănirea mai multor manifestanți, inclusiv a unui adolescent care și-a pierdut o mână după ce a ridicat o grenadă asurzitoare. Premierul Sébastien Lecornu a declarat că și peste 900 de polițiști au fost răniți.

Organismul de control al poliției investighează cel puțin 24 de acuzații de violență din partea forțelor de ordine. Franța a suspendat utilizarea grenadelor asurzitoare în timpul manifestațiilor elevilor și studenților, însă ministrul de interne, Laurent Nuñez, a declarat că acestea ar putea fi folosite sâmbătă.

Apelurile lansate pe rețelele sociale pentru ca participanții la mișcările de protest anterioare să se alăture manifestațiilor par să fi atras un public mai larg, sporind perspectiva unor proteste de mai mare amploare.

Mișcarea „Vestelor galbene” a apărut în 2018, ca reacție la taxele pe motorină, înainte de a se transforma într-un protest mai amplu împotriva costului vieții și a inegalității. Mișcarea s-a domolit după ce Macron a anunțat reduceri de taxe în valoare de miliarde de euro.

Yannick Maillou, profesor din La Crèche, în vestul Franței, care a participat la mișcarea „Vestelor galbene”, a declarat că pentru protestele de sâmbătă au fost organizate mai multe puncte locale de întâlnire, iar sindicatele au încurajat, de asemenea, participarea.