Alegerile prezidențiale din România vor avea loc duminică, cu un tur doi programat pentru 18 mai, alegătorii fiind chemați din nou la urne la doar șase luni după scrutinul din noiembrie, anulat ulterior.

Potrivit Financial Times, votul marchează începutul unuia dintre cele mai tensionate și imprevizibile evenimente politice din istoria post-comunistă a țării.

În timp ce Moscova, Washingtonul și capitalele europene urmăresc cu atenție alegerile și controversele care le înconjoară, iată ce trebuie să știi despre candidați, sondaje și implicațiile geopolitice ale scrutinului prezidențial excepțional din România.

Sondaje

George Simion, liderul de extremă dreapta al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), care a promis să „Facă România Mare din Nou” („Make Romania Great Again”), este așteptat să câștige votul de duminică. Campania sa a fost impulsionată de sprijinul lui Călin Georgescu, figura controversată aflată în centrul anulării alegerilor din noiembrie, acuzat că ar fi beneficiat de interferențe rusești.

Acesta a fost exclus din noua cursă electorală, în urma unei anchete privind finanțarea ilegală a campaniei și presupuse tentative de subminare a ordinii democratice. El neagă acuzațiile și descrie ancheta ca fiind „tiranică”.

Cu doar câteva zile rămase până la primul tur, George Simion conduce în sondajele de opinie, dar este prognozat să nu atingă pragul de 50% necesar pentru a câștiga direct președinția — ceea ce deschide calea unui candidat centrist pro-UE în turul al doilea.

Candidații principali

Candidații de extremă dreapta au avut, de regulă, dificultăți în a domina sondajele în România ultimelor decenii, iar scorurile mari în sondaje nu au garantat întotdeauna succesul electoral.

În noiembrie, George Simion a încheiat pe locul patru, deși era dat pe locul doi în sondaje, iar victoria lui Călin Georgescu în primul tur a trecut în mare parte neobservată de analiști.

Totuși, avansul lui George Simion în sondajele pre-electorale este fără precedent.

Elena Lasconi, care ar fi trebuit să participe în turul doi anulat anul trecut, se află acum la un scor de o singură cifră și a pierdut sprijinul partidului său, care a îndemnat-o să se retragă în favoarea lui Dan.

Victor Ponta, fost prim-ministru social-democrat și autoproclamat candidat „MAGA”, a revenit în cursă ca o posibilă surpriză. Cândva politician discreditat, el a stat pe marginea scenei politice în ultimii zece ani.

În total, 11 candidați s-au înscris în competiție.

Scenarii pentru turul secund

Institutul de sondare FlashData a prognozat luni că George Simion va câștiga primul tur cu 29%, urmat de Crin Antonescu cu 26% și Nicușor Dan cu 23%.

Studiul a inclus cinci scenarii pentru turul al doilea, programat pe 18 mai. Potrivit FlashData, Antonescu l-ar învinge pe Simion cu o diferență de 4 puncte procentuale. Însă, într-o confruntare cu Dan, Simion ar avea un avantaj de 5,5%.

Analiștii spun că o parte din electoratul lui Antonescu ar putea fi mai înclinat să voteze pentru „patriotul” Simion decât pentru „urbanul” Dan. În același timp, susținătorii lui Dan sunt așteptați să-l sprijine pe Antonescu în turul doi pentru a bloca ascensiunea extremei drepte.

FlashData mai arată că Antonescu l-ar învinge și în ipotetice tururi doi pe Dan și Ponta.

Dan ar câștiga în fața lui Ponta, potrivit unui sondaj online realizat pe un eșantion de 7.500 de persoane cu drept de vot, între 24 și 26 aprilie.

Alegerile anulate și implicațiile pentru Europa

Decizia de anulare a alegerilor, pe fondul presupusei interferențe rusești, a adus Bucureștiul în centrul atenției atât din partea Moscovei, cât și a administrației Trump din SUA.

Președintele rus Vladimir Putin a ironizat oficialii români, în timp ce Statele Unite au condamnat anularea, descriind-o drept o încercare de a ocoli democrația și de a reduce la tăcere opiniile politice marginale.

O victorie a dreptei radicale în stil MAGA ar consolida rândurile liderilor populiști proruși din Europa, care se opun sprijinului suplimentar pentru Ucraina și își etalează legăturile cu administrația Trump.

Premierii Ungariei și Slovaciei, Viktor Orbán și Robert Fico, precum și Alice Weidel, liderul opoziției de extremă dreapta din Germania, caută să capitalizeze valul MAGA, în timp ce manifestă simpatii față de Moscova.

În ultimele luni, George Simion a încercat să-și tempereze discursul ostil față de Kiev, NATO și UE — având în vedere că partidul său face parte din aceeași familie politică cu premierul italian Giorgia Meloni, o susținătoare fermă a Ucrainei.

Atât Crin Antonescu, cât și Nicușor Dan avertizează că, dacă nu reușesc să câștige președinția, România riscă să devină un aliat nesigur, vulnerabil la influența Kremlinului.

Citește și: Votul cu urna mobilă, pentru persoanele netransportabile, cele spitalizate sau deținuți